CE AS PROPUNE PENTRU ANII 2022 – 2024
Pentru că:
– de 31 de ani ne prăbușim economic, social, politic și moral, fără să existe premizele clare ale unei reveniri a României acolo unde poate, conform resurselor naturale, a potențialului uman și economic sau al teritoriul deținut;
– pentru întreg anul 2021, cheltuielile cu dobânzile și comisioanele pentru datoria publică guvernamentală sunt estimate la o sumă record de 16,63 miliarde lei și avem o datorie publică directă externă totală, publică şi privată, de 128,02 miliarde euro, din care datoria publică directă a este de 57,7 miliarde euro, o sumă uriașă devenită nesustenabilă;
– nivelul de 50% al datoriei publice este important, deoarece poate conduce, conform obligațiilor din tratatele U.E, la înghețarea unor cheltuieli din bani publici, cum sunt cele cu salariile, în 2022 și în anii următori, iar dacă datoria publică depășește 50% din PIB Guvernul ar fi obligat să prezinte public și să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, dar guvernanații refuză să respecte legile;
– în prima jumătate a anului 2021, balanța de plăți a României a înregistrat un deficit de 7,040 miliarde de euro, mai mare cu 73,44% față de cel din perioada ianuarie – iunie 2020, conform datelor furnizate de Banca Națională a României, deoarece importăm bunuri pe care România nu mai e capabilă să le producă;
– o treime din economia României stă în doar 317 companii, din care peste 80% străine, ceea ce denotă un grav dezechilibru structural al acesteia, cu consecințe catastrofale pe termen scurt și mediu;
– populația României va scădea la 15,5 milioane de locuitori până în 2050, în scădere cu 20%, de la 19,2 milioane de persoane în 2020, pe fondul natalităţii scăzute şi al migraţiei externe, conform datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene;
– anul 2020 a fost al 31-lea an în care s-a înregistrat un declin demografic, adică al 31-lea an în care numărul morților a fost mai mare decât numărul noilor născuți, iar cifrele dramatice au legătură cu sărăcia de la periferie, cu spitale fără posibilități, dar și cu voința de a trăi mai bine a celor peste 5 milioane de români plecați din țară, care se adaugă și ei la scăderea demografică a României, dar și cu perspective înfiorătoare asupra sistemului de impozite și taxe sau pentru cel de pensii și ajutoare sociale;
– avem cheltuielile de cercetare şi dezvoltare cele mai scăzute din ţările din Uniunea Europeană, ca procent din PIB, România fiind ultima din UE la acest capitol, cu mai puțin de 1% din PIB, conform datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), iar cercetarea şi dezvoltarea reprezintă un motor cheie al inovării;
– țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB, conform datelor din 2019, care arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului, în timp ce Islanda cheltuiește cel mai mult pe educație (7,1% din PIB), urmată de Suedia (6,9%) și Danemarca (6,3%), potrivit Eurostat, iar dacă ne raportăm la cheltuielile totale ale guvernelor europene, Educației îi revine în UE în jur de 10%;
s-a decis să fie analizate posibilitățile interne și internaționale menite să ne ofere șansa de a inversa acest trend distrugător pentru România și poporul ei și să propunem măsuri concrete de relansare economică, reindustrializare, reforme structurale curajoase în toate domeniile, care vor conduce la o construcție economică, socială, politică, administrativă și de siguranță națională pentru o lungă perioadă în viitor.
*****
În contextul conștientizării de către autorități, clasa politică din România și opinia publică a necesității reducerilor cheltuielilor administrative ale României în contextul economic global, al emigrației și al depopulării masive, precum și al reorganizării administrativ-teritoriale, fără inițierea unor proceduri constituționale greoaie, în 3 luni de zile de la data lansării programului, vom negocia și vom depune spre adoptare urgentă un proiect de lege care răspunde intereselor generale și cerințelor exprimate mai sus, deoarece, se pun în ordine:
– reducerea numărului de județe (fără modificarea unei denumiri istorice intrate în conștința publică, administrativă și constituțională a României, respectiv cea de “județ”, dar și al pseudo-orașelor sau a comunelor ”fantomă”, atingând însă numărul de populație sau de suprafață pentru o regiune de dezvoltare, așa cum solicită Uniunea Europeană);
– aducerea sub control al cheltuielilor locale prin instituirea unui număr minim de locuitori pentru comune și orase și municipii, ceea ce va institui și niște reguli minime, logice de autosuficiență economică din punct de vedere al cheltuielilor de funcționare, deoarece azi, în actuala organizare administrativ-teritorială există 6 județe sub 300.000 de locuitori, mai multde 21 de orașe sub 5000 de locuitori, peste 82 de comune sub 1000 de locuitori și peste 598 de comune sub 2000 de locuitori, fiind evident pentru oricine că aceste unități administrativ-teritoriale nu sunt capabile să-și asigure nici măcar salariile, dar să mai aibă vreun aport la bugetul național sau la formarea PIB-ului, fiind niște unități parazitare, create strict pe baza unor orgolii politice sau a altor interese locale!
Un Guvern responsabil, ținând cont de haosul din București, ar trebui să aibă în vedere înființarea unității administrativ teritoriale a Zonei Municipiului București (ZMB), cu capitala la București, zonă care include Bucureștiul, județul Ilfov și părți din fostul județ Călărași, înființându-se și un Consiliu General al Zonei Municipiului București, condus de un președinte ales prin vot universal, desființându-se sectoarele ca subdiviziuni adminitrativ-teritoriale distincte, fără a le desființa ca subdiviziuni de dezvoltare ale Bucurestiului cu autonomie limitată, asigurându-se o dezvoltare unitară a Bucureștiului, din punct de vedere al concepției urbanistice și edilitare, fără “pasări” de responsabilitate între Primăria Municipiului București și primăriile de sectoare, ca în prezent, precum și o gestionare eficientă a unui buget ce devine colosal de mare, capabil să asigure abordarea unor proiecte integrate de foarte mare anvergură în domeniul infrastructurii de orice fel.
Având în vedere depopularea masivă a României și îmbătrânirea accelerată a populației cu efecte devastatoare, peste numai 20-30 deani, asupra bugetului de stat și de asigurări sociale sau de sănătate, precum și a mediului economic prin creșterea obligatorie, accelerată a taxelor în vederea susținerii obligațiilor de plată, Statul ar trebui, în mod obligatoriu și urgent, să încurajeze puternic natalitatea, așa cum face Ungaria, prin acordarea unor ajutoare tinerelor familii, după cum urmează:
Mai mult, indemnizaţia de creştere a copilului va fi majorată la 2000 de lei pe lună, acordată până la vârsta de 2 ani, iar pentru copiii ai caror părinţi realizează venituri sub salariul mediu pe economie va fi acordată o alocaţie de 500 de lei pe lună.
Principala sursă de finanțare a acestor măsuri este expusă mai sus și provine din reorganizarea administrativ-teritorială a României, unde se va face o economie de 5-6 miliarde de euro anual.
Pentru asigurarea competitivității reale, România trebuie să ia măsuri de reindustrializare masivă, în scopul echilibrării balanței de plăți și a fructificării oportunității generate de relocarea producției din China de către multe companii multinaționale, în special spre India și Vietnam.
În acest scop, având în vedere intenția grupului austriac OMV de a vinde acțiunile PETROM, precum și situația energetică din Lume rezultată din invazia rusă a Ucrainei, Statul Român este obligat să răscumperepachetul de acțiuni de 51,05% deținut de compania austriacă pentru a putea crea o companie energetică de nivel continental. În acest sens,PETROM va fuziona cu Romgaz, cea mai mare companie de stat de gaze naturale din România, continuând proiectul «Neptun» de extragere a gazului în Marea Neagră, urmând ca, imediat ulterior să dezvolte două capacități petrochimice relevante, de industrializare a gazului din Marea Neagră.
În ceea ce privește redevențele pentru concesiuni economice și resurse minerale, care nu au mai fost actualizate de niciun guvern din anul 2004, care trebuiau reactualizate încă din anul 2015 și sunt fff importante pentru economia României, ținând cont că redevențele din petrol și gaze reprezintă circa 80% din valoarea încasărilor la Bugetul de Stat, apreciem că s-ar impune urgent, în primul rând, cointeresarea autorităților locale în urmărirea exploatării și a creșterii încasărilor la bugetele locale prin scăderea evaziunii de peste 1,5 miliarde de euro anual, rezultată din cântărire și valoarea resurselor exploatate (în special la agregate și minereuri).
Dacă azi redevențele la petrol și gaze sunt la niveluri ridicole, între 3,5 si 13% din valoarea zăcământului, printre cele mai mici din Europa, credem că ele ar putea fi crescute, fără a speria investitorii, la circa 17,5%, la care s-ar aduga 5% cota de redevență datorată autorităților locale (agregate, minereuri, ape minerale, petrol și gaze, extragerea/exploatarea zăcămintelor de aur, argint, pietre semiprețioase, etc), asigurând surse suplimentare de venit unor autorități locale subfinanțate și incapabile să asigure o dezvoltare durabilă comunităților locale!
În ceea ce privește minereurile, redevența ar trebui “legată”, cel puțin parțial, sub formă de procent (să spunem 30% din valoarea redevenței), care ar deveni o variabilă, de cotația Bursei de Valori de la Londra. Astfel ar fi protejat și interesul Statului Român și al potențialului investitor, căci dacă cotația crește la bursă câștigă și investitorul și statul, iar dacăvaloarea scade, statul preia din riscul investitorului, fără să îl impovăreze în mod inutil.
Ce se întâmplă azi cu resursele naturale ale României, neexeploatate sau exportate ca minerale, în stare brută, neindustrializate, reprezintă o imecilitate economică și o ”sinucidere”, căci exportăm NIMIC și importăm produse cu valoare adăugată uriașă, contribuind la menținearea unei balanțe de plăți dezechilibrată, care pune presiune pe bugetul de stat, pe Banca Națională a României, pe cursul leului față de principalele valute străine și, indirect, pe nivelul de trai al populației.
De altfel, în scopul reindustrializării României și pentru realizarea scopului de a produce în România produse competitive cu valoare adăugată mare, în domenii ale tehnologiei de vârf, orice govern responsabil ar acționa imediat pentru repunerea în funcțiune si revalorificarea Întreprinderii de Metale Rare de la Vadu, unde există rezerve de ”pământuri rare” de circa 1 trilion de dolari (o mie de miliarde de dolari), sub formă de aluviuni aduse de Dunăre și depuse de curenții marini în acest punct al litoralului românesc. Uniunea Europeană este un mare consumator de astfel de materii prime, pe care NU LE ARE și nici nu prea are de unde să le importe căci sunt produse în proporție de 90% de China și Rusia, fiind folosite în industria tehnologiilor înalte, de la electronică la aviație și de la industrie nucleară la industrie cosmică, pe care nu prea le are. Zirconiu, hafniu, toriu…
Precizăm că fosta Întreprindere de Metale Rare, era gestionată direct de Securitate până în 1989, iar ”cea mai scumpă plajă din România” poate produce 4,71 milioane de dolari în opt ore (prețuri din 2017 și reprezentând DOAR valoarea minereului), în condițiile în care China produce circa 80% din producția de ”pământuri rare”la nivel mondial, adică vreo 100 de mii de tone pe an, Rusia vreo 20, iar Brazilia vreo 4, cererea fiind URIAȘĂ și depășind cu mult producția, România având dată de Dumnezeu O COMOARĂ URIAȘĂ care poate produce miliarde de euro, dar ea preferă să se împrumute.
Această societate metalurgică va fi integrată cu fosta mină de cupru de la Altân Tepe, singura de acest fel din Dobrogea, care exploata zăcământul de pirită cupriferă unic în România prin cel mai bogat conținut de cupru al minereului, de 4% în minereu și cu Zirom Giurgiu care este o companie producătoare de metale strategice din România. Activitatea principală a societății va fi producerea și comercializarea titanului, zirconiului și a aliajelor acestora, precum și microproducția de metale neferoase și feroase rezultate din exploatarea cupriferă de la Altân Tepe.
Precizăm că societatea a fost înființată în perioada comunistă, ca secție a Combinatului Chimic Giurgiu, din dorința regimului de atunci de a asigura independența energetică a României. Aliajul de zirconiu (Zircaloy 4) este necesar funcționării reactoarelor de tip CANDU, care sunt folosite la centrala nucleară de la Cernavodă, unde România dorește să finalizeze reactoarele 3 și 4.
După 1989, societatea s-a desprins de Combinatul Chimic devenindRegia Autonomă Zirom Giurgiu. În prezent, compania produce lingouri de titan și aliaje de titan și face parte din portofoliul Fondului Proprietatea – 100%, de unde va fi preluată de Statul Român prin negociere, analizându-se și preluarea și integrarea societății GRANTMETAL București care a dezvoltat spre sfârșitul anilor 1980 spațiile de producție de înaltă finețe pentru linia de titan-zirconiu, împreună cu Institutul de Cercetări Metalurgice ca și puternică verigă în proiectarea metalurgică.
Societatea integrată rezultată va fi un producător unic la nivelul Uniunii Europene și va produce diverse echipamente și produse de înaltă tehnologie folosite în aviație, industria spațială, microelectronică, industria chimică și nucleară sau industria materialelor sportive. În condițiile renegocierii PNRR cu Uniunea Europeană, Guvernul trebuie să aibă în vedere lansarea (finalizarea) urgentă a unor lucrari publice ale statului sau în parteneriat public-privat care ar genera în scurt timp dezvoltare și am îndrăzni să enumerăm câteva dintre acestea: Canalul Dunăre-București (care va produce și energie hidrolectrică, curată, dar va permite și transportul ieftin al produselor de la/și până la Dunăre), Canalul Siret-Bărăgan (care poate asigura irigarea gravitațională, ieftină, a peste 100 de mii de hectare), amenajarea cursului Oltului până la Slatina pentru navigație, extinderea/modernizarea portului Constanța, etc.
Doar din finalizarea măsurilor principale de mai sus, la care se vor adăga altele pe parte de dezvoltare a producției la ROMARM sau la societățile Avioane Craiova sau IAR Brașov, din care enumerăm reluarea producției de pulbere la Făgăraș, producția de drone pentru piața civilă și militară sau dezvoltarea producției la Institutul Cantacuzino și Antibiotice Iași, vor fi de natură să contribuie semnificativ la îmbunătățirea situației economice a României și creșterea importantă a produsului intern brut, coroborată cu scăderea masivă a importurilor și echilibrarea balanței de plăți externe.
Din punct de vedere al reformei în Sănătate, prima condiție a îmbunătățirii serviciilor de sănătate, o constituie două elemente radicale de schimbare a conceptului actual, care va conduce la o cheltuire judicioasă a fondurilor publice după cum urmează:
I. Casa de Asigurări de Sănătate, cu un buget de circa 10 miliarde de euro anual, un colos unic, corupt și greoi, cu un management de o calitate îndoielnică, care are un monopol al resurselor financiare, va fi ”spart” în 5 case mai mici, din care 2 vor fi cu management privat (va fi privatizat managementul, nu activitatea în sine), care vor oferi pachete de sănătate românilor, concurențial, cu următoarele clasificări:
– de bază (care cuprind doar serviciile de urgență asigurate și restul serviciilor se plătesc);
– clasic (care au asigurate serviciile de urgență și anumite servicii sau intervenții medicale uzuale – servicii stomatologice, mici intervenții chirugicale, etc);
– premium (care asigură toate serviciile necesare îngrijirii medicale în orice situație).
II. Casele de sănătate negociază cu spitalele aceste servicii și valoarea lor sau a pachetului medical oferit, putând veni și cu variante intermediare îmbunătăție ale pachetelor de sănătate cum ar fi ”pachet de sănătate de bază plus” sau ”premium gold” care pot include servicii asigurate în plus (analize gratuite, etc), apoi vor licita pur și simplu cu Ministerul Sănătații valoarea alocată din bugetul total, pe baza pachetelor negociate și a numărului clienților asigurați.
Această licitație de servicii va obliga atât spitalele să ceară mai puțini bani pentru pachetele oferite și să gestioneze aceste sume eficient, dar și casele de sănătate vor fi obligate să ofere servicii cât mai bune clienților care se pot muta de la o casă la alta, în sistem competitiv, dacă serviciile nu sunt de calitate.
Pentru ca sumele să fie corect cheltuite, casele de sănătate vor avea consilii de supraveghere și pentru diversificarea finanțărilor, li se va permite ca, anual, să investească o sumă de maxim 2-3% din bugetul lor în acțiuni, titluri de stat sau chiar cumpărări de active de valoare (metale prețioase de exemplu).
Mnisterul Apărării Naționale, în cooperare cu Ministerul Transporturilor, poate va coordona comasarea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila” cu Spitalul Clinic Nr.1 Căi Ferate ”Witting”, în a cărui vecinătate se află, pentru rezolvarea următoarelor probleme identificate:
Mai mult, pe partea stângă din Calea Plevnei în sensul de mers spre str. Berzei, vecină cu spitalul, dar și pe toată partea stângă a str. Mircea Vulcănescu, se pot expropria imobilele proprietate private (cu excepția bisericii de pe colțul intersecției dintre str. Calea Plevnei și str. Mircea Vulcănescu), urmând a se lărgi la 4 benzi str. Mircea Vulcănescu și construirea unor spații de cazare pentru vizitatori și medici/laboratoare noi/săli de intervenție, din dezvoltarea de mai sus rezultând o unitate medicală militară compatibilă stadiului și necesităților de dezvoltare ale secolului XXI, utilă inclusive pentru tratarea militarilor români care azi sunt operați în Germania la Raimstein.
Casa Radio, un active excepâional al Statului Român, a rămas de 32 de ani în paragină și continuă să uimească prin măreție, dar și uitare. În tot acest timp, autoritățile s-au făcut că nu o văd desi potențialul imobiliar al zonei este uriaș. Oamenii s-au obișnuit cu șantierul, cu ruinele și, probabil, au făcut pace cu amintirile.
Mastodontul lui Nicolae Ceaușescu brăzdează orașul, e fotografiat în neștire de turiștii străini și pierdut, deocamdată, într-o mare de întrebări, cu toate că, pe cele 10 hectare, continuându-se cu mici exproprieri pe str. Constantin Noica, ar putea fi mutat sediul Guvernului României, din multiple motive și cu multiple avantaje (aproprierea de Parlament, Președinței și ministerele din zona Pieței Constituției), amenajându-se totodată un parc extrem de util zonei și orașului.
Justiția a fost întotdeauna cel mai sensibil subiect pentru toate guvernările și pentru români, dar și pentru specialiștii din Drept, intern sau internaționali, pentru organisme internaționale sau diverse organizații neguvernamentale sau de acțiune civică.
Cu toate că NICIODATĂ nu vom dori să ne substituim specialiștilor din Justiție și să subminăm independența acestora, totuși, la nivelul societății românești sunt evidente o serie de tare, care distrug, justificat, încrederea cetățenilor justițiabili în actul de justiție…
Dacă magistrații, analizându-și activitatea și avantajele de care se bucură din partea societății, nu găsesc nicio problemă în cele expuse mai sus, atunci e clar că avem o problemă și România are o veritabilă ”castă” intangibilă, care nu se supune Legii, ea nemaifiind Stat de Drept, unde avem ”rule of law”, ci unul în care avem dreptul de a ne supune și atât, desi noi am aștepta de la profesioniști măsuri urgente care să rezolve problemele identificate mai sus, alături de multe altele pe care nu le-am expus, dar există…
Alin Goga
N.R. Opiniile aparțin autorului, redacția preferând sa prezinte puncte de vedere diferite, care pot genera si o altfel de abordare a direcțiilor pe care ar trebui sa le urmeze societatea românească .
