Comisia Europeană a comandat un studiu de fezabilitate pentru crearea unui registru european al activelor. Un astfel de super-registru ar include nu doar cotele părți ale unei persoane în cadrul unor companii și proprietăți imobiliare, ci și banii în numerar, obiectele de artă, metalele prețioase, bijuteriile, activele în joc, cryptoactivele și orice alte valori. Motivul de care se prevalează promotorii unei asemenea idei este combaterea evaziunii fiscale și a spălării banilor.

Discuțiile privitoare la acest registru de active la nivelul UE au devenit mai ferme în 2021, când Europa a încercat să identifice activele rusești. Drept urmare, Comisia Europeană a comandat un studiu de fezabilitate privitor la dacă și cum ar putea fi creat și implementat un registru centralizat al activelor în Europa, în scopul combaterii spălării banilor, finanțării terorismului și evaziunii fiscale. Studiul s-a concentrat pe modul în care statele membre înregistrează deja situația financiară a cetățenilor și modul în care aceste date ar putea fi colectate și legate între ele la nivel central, scrie Finexity.

Darea de seamă publicată anul acesta despre crearea unui astfel de registru al bunurilor este în orice caz un document foarte grăitor. Printre exemplele de active identificate ca fiind legate de spălarea banilor și evaziunea fiscală se numără banii numerar, activele financiare (titluri de valoare, societăți cu răspundere limitată); active necorporale (cryptoactive, NFT-uri, active în joc); active corporale (imobiliare,vehicule, nave, avioane, arme, artă, obiecte de colecție, antichități, bijuterii); mărfuri (materii prime prețioase) și alte active (seifuri în bănci și firme nonbancare). În timp ce unele active, cum ar fi bunurile imobiliare, sunt deja înregistrate din cauza drepturilor de proprietate, alte tipuri de active necesită înființarea de noi registre, ceea ce ar putea ridica îngrijorări cu privire la violarea vieții private.

De exemplu, studiul sugerează că toate tranzacțiile cu numerar ar trebui urmărite printr-o casă de marcat. Europenii ar trebui să declare numerarul pe care îl dețin, iar suma înregistrată ar trebui să crească sau să scadă corepunzător după fiecare tranzacție. Potrivit autorilor studiului, acest lucru ar necesita un nou sistem de înregistrare a tranzacțiilor cu numerar, în timp real. Cu toate acestea, se crede că, în ciuda oricăror eforturi, verificarea corectitudinii declarațiilor fiecărei persoane nu este posibilă. Prin urmare, măsurile de control ale banilor numerar sunt considerate foarte puțin fezabile.

Trei scenarii ale studiului.

Realizarea unui registru al bunurilor valoroase, cum ar fi obiectele de artă, antichitățile, obiectele de colecție și bijuteriile a fost considerată deosebit de complexă. Totodată, s-a ținut seama și de sursele alternative de colectare a datelor privind proprietatea și valoarea acestor active, de exemplu dealerii sau intermediarii. Cu toate acestea, această soluție i-ar împovăra semnificativ pe potențialii respondenți, iar autoritățile ar putea întâmpina dificultăți în verificarea acurateții tranzacțiilor.

Au fost evaluate trei posibile scenarii de implementare: (1) crearea unor registre suplimentare de active la nivel național și interconectarea acestora la nivelul UE; (2) interconectarea registrelor naționale de active existente la nivelul UE; și (3) înființarea unui registru centralizat al activelor UE.

S-a dovedit că principalul avantaj al primului scenariu constă într-o bună acoperire a activelor. În același timp, implementarea lui în practică ar putea fi costisitoare și consumatoare de resurse. De asemenea, este foarte posibil să apară probleme în ceea ce privește calitatea și caracterul complet al datelor.

Conform studiului, al doilea scenariu ar putea fi mai rapid și mai puțin costisitor de implementat, deoarece se bazează pe registrele existente. Datele cu caracter personal ar fi prelucrate într-un mod mai limitat și ar acoperi doar anumite categorii de active: (imobiliare,companii și trusturi, registre de conturi bancare și cutii de valori la banci). Autorii studiului consideră că, în timp ce această soluție ar reduce gravitatea ingerințelor în drepturile fundamentale, acoperirea mai mică a categoriilor de active ar furniza autorităților competente informații mai puțin extinse despre deținătorii de active. Aplicarea celui de-al treilea scenariu ar genera cea mai semnificativă încălcare a protecției datelor și confidențialității cetățenilor dar, ar oferi, de asemenea, cea mai precisă privire de ansamblu asupra activelor unei persoane, făcându-l adecvat și necesar atingerii obiectivului. S-a remarcat, de asemenea, că elaborarea unui registru central la nivel european s-ar putea dovedi prea complexă, supravegherea, care ar deveni o sarcină a UE ridicând, de asemenea, întrebări juridice.

Una peste alta, studiul a constatat că cel de-al doilea scenariu, și anume interconectarea la nivelul UE a registrelor naționale de active existente este cel mai realist și mai simplu de implementat, bazându-se, în mare parte, pe registrele deja existente și parțial fuzionate. Ar exista puține obstacole legale, deoarece datele ar rămâne în statele membre și nu ar fi stocate la nivel central.

Comisia susține că nu intenționează să creeze un registru

În timp ce unele surse susțin că acum s-a ajuns la un acord pentru stabilirea unui astfel de registru central al activelor, altele infirmă acest lucru, susținând că, în prezent, Uniunea Europeană nu are de gând să pună în practică această idee. Și că studiul a fost necesar doar pentru a înțelege ce active înregistrează statele membre.

Totodată, descrierea succintă făcută cu prilejul contractării studiului menționează deja posibilitatea de a utiliza ulterior rezultatele obținute: ”Acest proiect va analiza diverse posibilități de colectare a informațiilor pentru a înființa un registru de active capabil să alimenteze o politică viitoare. Inițiativa urmărește explorarea metodelor de colectare și conectare a informațiilor disponibile din diverse surse privind proprietatea activelor”.

Susținătorii întocmirii registrului de active afirmă că acesta este necesar pentru a combate efectiv infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și corupția. Ar ajuta la urmărirea originii activelor, la creșterea transparenței, la asigurarea unei impozitări adecvate activelor și la îngreunarea evaziunii fiscale. Iar standardele și procedurile ar consolida cooperarea între statele membre ale UE, facilitând, de exemplu, anchetele transfrontaliere.

Cu toate acestea, criticii au subliniat că realizarea unui registru de active al UE ridică îngrijorări cu privire la protecția datelor și la confidențialitatea cetățenilor. Dacă registrul va fi utilizat în scopul luării unor măsuri de monitorizare și sancționare, acestea s-ar putea extinde dincolo de lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului. Există, de asemenea, temeri privitoare la extinderea controlului statului și speculații că registrul ar putea deschide calea unor noi taxe.

Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă

Sursa: aici