”Omului i se poate lua totul, mai puțin un lucru: ultima dintre libertățile umane – respectiv aceea de a-și alege propria atitudine într-un anumit set de împrejurări date, de a-și alege propriul mod de a fi.” Viktor Frankl
Sunt oamenii motivați, în primul rând, de sex și de putere? Primele două mari școli psihanalitice, una fondată de Sigmund Freud și cealaltă de Alferd Adler i-a văzut așa. Dar, un alt mare psihoterapeut nu a fost de acord. Numele lui este Viktor Frankl și, deși a studiat cu Freud și Adler, viziunea lui asupra naturii umane l-a condus într-o altă direcție.
Potrivit lui Frankl, căutarea sensului este fundamentală pentru om. Așa cum a spus în cartea sa despre lagărele de concentrare naziste în care a fost închis, cei care au un motiv să trăiască, pot suporta aproape orice. Așa că, fără a nega existența cauzelor biologice ale bolilor mintale, Frankl s-a concentrat pe ajutorul dat pacienților pentru a-i ajuta să-și descopere sensul vieții, întemeindu-și perspectiva atât pe studiile sale academice, cât și pe experiența personală.
Ca student la Viena, la începutul anilor 1900, a cunoscut unele dintre cele mai strălucitoare minți din istoria noastră modernă.
În cafenelele vieneze, savanții și învățăceii lor organizau întâlniri în cadrul cărora dezbăteau, la o cafea sau la o bere, problemele stringente ale zilei. Aceste cercuri erau conduse de oameni precum Sigmund Freud, Ludwig von Mises, Karl Popper, Friedrich Hayek, Rudolf Carnap și Kurt Gödel. Chiar dacă astăzi, unii sunt mai faimoși decât alții, la vremea respectivă, fiecare dintre ei era recunoscut ca un gigant intelectual.
Atunci când Frankl a devenit student la medicină și a organizat centre de consiliere pentru tineri, procentul adolescenților vienezi sinucigași a scăzut la zero. În anii 1930, Frankl a început să lucreze la un spital de psihiatrie, consiliind femeile sinucigașe, iar în 1937 și-a deschis un cabinet privat.
Ascensiunea naziștilor a pus capăt vieții sale profesionale. Cu toate că era evreu practicant, el a căpătat șansa de a evada din Austria grație reputației sale intelectuale, dar a refuzat să-și părăsească familia. În 1942, au fost trimiși cu toții în lagărul de concentrare Terezín (cunoscut și sub numele de Theresianstadt) din Cehoslovacia ocupată.
După moartea tatălui său (de foame și pneumonie), membrii rămași în viață ai familiei au fost mutați la Auschwitz. Mama și frații lui au fost uciși în camerele de gazare de acolo. În cele din urmă, soția lui Frankl a murit de tifos în tabăra Bergen-Belsen. Pe parcursul a trei ani, Viktor Frankl a fost închis în patru lagăre de concentrare.
Totuși, el nu a putut fi învins de ororile Holocaustului. După eliberarea lagărelor, s-a întors la Viena, unde a reînceput să practice medicina și a absolvit un doctorat. Și-a petrecut restul vieții luptând împotriva tendințelor reducționiste ale psihanalizei. El spunea că treaba cea mai importantă a terapeutului e să-și umanizeze pacienții.
Într-o alocuțiune pe care a ținut-o la Universitatea din Heidelberg, Viktor Frankl a povestit că, la un moment dat, a venit la cabinetul său un bărbat aflat într-o stare de mare suferință. Soția sa murise cu doi ani în urmă, iar el era de neconsolat. Atunci când l-a întrebat ce ar fi făcut soția lui dacă ar fi murit el primul, bărbatul i-a răspuns că soția lui nu ar fi putut supraviețui fără el.
”Deci, durerea ta de acum a scutit-o pe ea de durere.” – a conchis Frankl, iar bărbatul s-a ridicat, i-a strâns mâna și a plecat. Suferința lui căpătase acum un sens și, prin urmare, era suportabilă.
Școala fondată de Frankl este cunoscută sub numele de logoterapie. Logoterapeuții își atrag pacienții într-un dialog socratic, pentru a-i ajuta s-și descopere sensul vieții. Cu toate acestea, în timp ce logoterapia a avut un impact semnificativ asupra psihologiei, Frankl este probabil cunoscut mai bine ca scriitor.
De fapt, citirea cărții sale despre timpul petrecut în lagărele de concentrare, Man’s Search for Meaning (1946)/ Omul în căutarea sensului vieții (Editura Meteor Press, 2009) este o modalitate excelentă de a înțelege mai bine natura umană și puternica perspectivă a lui Viktor Frankl asupra acesteia.
Adam De Gree este educator clasic și scriitor independent. El predă online istorie, literatură și cursuri de guvernare și economie. Scrierile sale au fost publicate în The Culture Crush, The Imaginative Conservative și Partially Examined Life.
Traducere și adaptare: Nedeea Burcă
Sursa: aici
