1905: Proclamația din octombrie emisă de Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei.

1906: Alberto Santos-Dumont reușește să zboare de la 14 la 50 de metri într-un avion motorizat. El câștigă astfel premiul Arhidiacon cu un premiu de 3.500 de franci pentru primul zbor cu motor de peste 25 de metri.

1911: A apărut revista literară, artistică și socială Flacăra, sub directia lui Constantin Banu.

1911: Pentru prima oară un avion este folosit în război: un avion italian decolează din Libia pentru a survola liniiele inamice în războiul turco-italian.

1912: Bulgaria, Grecia și Serbia declară război Imperiului Otoman în Primul Război Balcanic.

1912: Primul război balcanic – începe Bătălia de la Kumanovo, prima bătălie între Imperiul Otoman și Regatul Serbiei.

1915: 25.000 de femei au mărșăluit prin New York, solicitând astfel autorităților dreptul de a vota.

1915: Compania americană de telefonie și telegrafie a realizat primul discurs direct transatlantic din Arlington (Virginia), cu destinația Paris, transmis prin sistemul de radio-telefonie.

1915: În timpul Primului Război Mondial începe a treia bătălie de la Isonzo în Campania italiană dintre Italia și Imperiul Austro-Ungar.

1918: Înființarea Societății simfonice „George Enescu” din Iași.

1919: Este fondat clubul de fotbal FC Ceahlăul de către un grup de elevi și profesori de la Liceul Petru Rareș.

1920: Începe greva generală a proletariatului din România, la care participă cca 400.000 de salariați; cuprinde toate ramurile industriei și transporturilor și este prima greva politica generală a proletariatului din întreaga Românie (20–28 octombrie).

1921: Franța și Turcia semnează Tratatul din Ankara, prin care Franța recunoaște guvernul turc provizoriu din Ankara drept partener de tratative.

1922: Se înființează „The British Broadcasting Company, Ltd.”, care va fi înlocuită în 1927 de „British Broadcasting Corporation” (BBC).

1925: Pictorul Paul Klee expune la Paris singura sa lucrare.

1931: Al Capone a fost condamnat pentru evaziune fiscală și închis pentru 11 ani.

1932: A treia Conferință balcanică de la București, la care participă Albania, Grecia, Iugoslavia, România și Turcia. Se pun bazele unui pact politic balcanic bazat pe principiul neagresiunii.

1933: Comitetul de organizare a Olimpiadei de la Berlin (1936) anunță că baschetul va fi catalogat ca sport olimpic.

1933: În urma preluării puterii de către naziști în Germania, Albert Einstein s-a refugiat în Statele Unite ale Americii.

1935: Comuniștii chinezi conduși de Mao Tzedun ajung în nord–vestul Chinei la capătul unui marș de 10.000 km de–a lungul țării, cunoscut ca Marșul Cel Lung.

1940: Adolf Hitler se întâlnește cu Francisco Franco în Hendaye, Franța, să-l convingă pe acesta să intre în Al Doilea Război Mondial de partea Puterile Axei.

1940: Începe „Proiectul Manhattan” având ca obiectiv bomba atomică americană.

1941: Al doilea război mondial: Masacrul de la Odesa.

1941: La Moscova se instituie starea de asediu ca urmare a atacului militar german împotriva Uniunii Sovietice.

1941: Se declanșează operațiunea militară de cucerire a Peninsulei Crimeea

1942: Al doilea război mondial: Începe Bătălia de la El Alamein, Egipt care se sfârșește pe 3 noiembrie cu victoria Aliaților.

1942: Al doilea război mondial:Bătălia pentru Henderson Field începe în campania Guadalcanal.

1943: Streptomicina, primul antibiotic capabil să vindece tuberculoza, a fost izolat de cercetătorii de la Universitatea Rutgers.

1944: Al doilea război mondial: Armata Roșie intră în Ungaria.

1944: Al doilea război mondial: Bătălia din golful Leyte este cea mai mare confruntare navală în Filipine.

1944: Armata sovietică ocupă Belgrad, capitala Iugoslaviei.

1944: După șase săptămâni de luptă aliații câștigă în Al Doilea Război Mondial orașul Aachen, primul mare oraș german.

1944: În timpul vizitei de la Moscova, primul ministru britanic W. Churchill i-a propus, și Stalin a acceptat, înțelegerea cu privire la împărțirea zonelor de influență în Balcani.

1944: Uniunea Sovietică invadează Cehoslovacia.

1945: În Franța femeile obțin dreptul la vot.

1948: ONU a respins cererea sovietică de distrugere publică a tuturor armelor nucleare.

1951: Gottfried Benn obține premiul Georg Büchner. (Premiu, care în 1960 va fi decernat lui Paul Celan).

1953: Laos își câștigă independența față de Franța

1956: În jocul secolului la șah, viitorul campion mondial în vârstă de 13 ani, Bobby Fischer, îl învinge pe Donald Byrne în runda a opta a turneului memorial Rosenwald de la New York.

1956: Mii de unguri protestează asupra influenței și ocupației sovietice în țara lor, și începe „Revoluția ungară din 1956”.

1956: Wladyslaw Gomulka a fost ales președinte al Partidului Muncitoresc Unit Polonez și ia puterea în Polonia.

1957: Scriitorul francez Albert Camus primește Premiul Nobel pentru Literatură.

1958: Decernarea Premiului Nobel pentru literatură scriitorului rus Boris Leonidovici Pasternak (n. 1890 – m. 1960) pentru romanul „Doctor Jivago”, devenit best-seller în Europa Occidentală, dar nepublicat în țara de origine.

1959: La New York se deschide Muzeul Guggenheim, conceput de Frank Lloyd Wright.

1960 SUA au instituit embargo comercial împotriva Cubei.

1960: Primul submarin nuclear britanic, HMS Dreadnought, a fost lansat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

1962: Criza rachetelor cubaneze. Începe blocada economică a SUA împotriva Cubei.

1964: Jean-Paul Sartre a refuzat Premiul Nobel pentru Literatură, declarând că nu dorește să fie „transformat” de acest premiu

1967: Filmul de desene animate The Jungle Book („Cartea junglei”) ale studiourilor Walt Disney este prezentat în cinematografele americane.

1967: Stația interplanetară automată „Venus–4”, lansată la 12 iunie 1967, a atins suprafața Planetei Venus.

1968: Apollo 7 a aterizat conform planului, coborând în Oceanul Atlantic după ce a orbitat de 163 de ori în jurul Terrei.

1968: Atleții americani Tommie Smith și John Carlos, câștigători ai medalilor de aur, respectiv bronz, în proba de 200 de metri sprint, la Jocurile Olimpice de la Mexico City, sunt excluși din lotul american și din satul olimpic. Decizia a fost luată după ce, la ceremonia de înmânare a medaliilor, cei doi protestaseră față de situația populației de culoare din SUA, făcând salutul specific organizației „Black Power”.

1968: Lady Jacqueline Kennedy se căsătorește cu armatorul grec Aristotle Onassis.

1968: Trupa rock Led Zeppelin a lansat albumul Led Zeppelin II.

1968: Un raid al poliției în apartamentul lui John Lennon și al lui Yoko Ono prin care s-a găsit 168 grame de marijuana. Mai târziu au pledat vinovat și au plătit 150£.

1970: Pentru prima dată un vehicul terestru atinge o viteză de peste 1000 de kilometri pe oră. În Great Salt Flats din statul american Utah, Gary Gabelich a stabilit această piatră de hotar în istoria tehnologiei cu mașina-rachetă Blue Flame.

1972: Heinrich Böll primește Premiul Nobel pentru Literatură.

1973: OPEC emite embargoul; anunță decizia de a opri exportul de petrol spre Statele Unite și alte națiuni care ofereau ajutor militar Israelului în cadrul Războiului Yom Kippur din octombrie 1973.

1973: Sfârșitul războiului Yom Kippur dintre Israel și Siria.

1974: A fost inaugurat Centrul Național de Fizică București.

1979: Maica Tereza primește Premiul Nobel pentru Pace datorită acțiunilor de sprijinire a săracilor din Calcutta, India.

1980: După șase ani de ședere în afara structurilor militare ale NATO, Grecia revine în Alianță.

1985: Peste 50 de persoane au murit și peste 100.000 de oameni au fost evacuați din Filipine, în timpul taifunului „Dot”.

1987: La New York, bursa de pe Wall Street înregistrează o scădere istorică, de 22,6 % a indicelui Dow Jones. Ziua rămâne în istorie ca „lunea neagră” marcând una dintre cele mai mari crize economice mondiale.

1988: Izbucnește criza politică din Iugoslavia care marchează începutul procesului de dezintegrare a fostei federații iugoslave.

1989: Mátyás Szűrös declară Republica Ungară, care înlocuiește Republica Populară Ungară.

1989: Un violent cutremur de 7.1 pe scara Richter lovește San Francisco.

1991: Arhiepiscopul Bartolomeu I este ales cel de–al 270–lea patriarh ecumenic al Constantinopolului, liderul spiritual al ortodocșilor din întreaga lume.

1991: Președintele Mihail Gorbaciov a semnat împreună cu liderii a opt republici sovietice Acordul de Colaborare Economică a Republicilor suverane (Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan, Turkmenia, și Uzbekistan).

1991: Un cutremur de 6,8 Mw lovește regiunea Uttarkashi din India, ucigând mai mult de 1.000 de persoane.

1993: Benazir Bhutto devine prim-ministrul Pakistanului.

1998: A avut loc prima naționalizare a unei bănci din Japonia de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

1999: A apărut, la București, primul număr al revistei Playboy.

2001: Apple lansează iPod-ul.

2002: Rebelii ceceni au ocupat un teatru din centrul Moscovei luând aproximativ 700 de ostatici.

2003: Maica Tereza este beatificată de Papa Ioan Paul al II-lea.

2003: Planeta pitică Eris din centura Kuiper a fost descoperită de către Michael E. Brown, Chad Trujillo și David L. Rabinowitz.

2005: Fostul președinte irakian Saddam Hussein împreună cu șapte dintre membrii regimului său vor fi judecați de Tribunalul Special Irakian (TSI) pentru rolul jucat în masacrul din 1982 din satul Dujail, situat la nord de capitala irakiană.

2006: Alpinistul român Ticu Lăcătușu reușește să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf (6.403 metri) din masivul himalayan Tsartse. Vârful a fost botezat Europa.

2006: Armata nu mai este obligatorie în România.

2009: Pentru a atrage atenția asupra problemelor țării sale cu creșterea nivelului mării ca urmare a încălzirii globale, președintele Maldivelor, Mohamed Nasheed, organizează o ședință de cabinet organizată sub apă pe fundul mării, care atrage atenția presei.

2011: Războiul Civil din Libia: Forțele rebele îl capturează pe dictatorul libian Muammar Gaddafi în orașul său natal Sirte și îl ucid la scurt timp după aceea.

2019: La Palatul Imperial din Tokyo are loc ceremonia de întronare a noului Împărat al Japoniei, Naruhito, la care au participat aproximativ 2.000 de invitați din care 420 demnitari străini.

 

Sarbatoritii saptamanii

1925: Virginia Zeani, soprană română

1930: Ivan Silaev, politician rus

1932: Vytautas Landsbergis, politician lituanian, președinte al Lituaniei 1990-1992

1933: Simona Bondoc, este o actriță română de teatru și film

1933: William Anders, astronaut american

1934: Împărăteasa Michiko, soția împăratului Akihito al Japoniei

1935: Dinu Cernescu, regizor român de teatru

1936: Hazem Al Beblawi, prim-ministru al Egiptului în perioada 2013-2014

1936: Philip Kaufman, regizor american

1936: Vartan Arachelian, ziarist și scriitor român de etnie armeană

1938: Christopher Lloyd, actor american

1939: Jan Erik Vold, poet norvegian

1940: Pelé, jucător brazilian de fotbal

1941: Igor Smirnov, politician moldovean

1942: Alin Savu, baschetbalist român

1942: Costel Constantin, actor român de teatru și film

1942: Dumitru Puzdrea, politician român

1942: Ion Coja, lingvist român, publicist și scriitor

1943: Catherine Deneuve, născută Catherine Fabienne Dorléac, actriță franceză de film

1943: Tariq Ali, istoric și romancier britanic și pakistanez

1944: Ștefan Buciuta, politician român

1945: Nikita Mihalkov, actor și regizor rus

1946: Adam Michnik, scriitor polonez

1946: Drusilla Modjeska, scriitoare australiană

1946: Elfriede Jelinek, scriitoare austriacă, laureată Nobel

1946: Philip Pullman, scriitor britanic

1948: George Wendt, actor american de film și televiziune

1949: Arsène Wenger, antrenor de fotbal francez

1950: Charles Napoléon, politician francez, șeful actual al Casei Bonaparte

1952: Chuck Lorre, scriitor, regizor, producător și compozitor american

1952: Jeff Goldblum, actor american

1952: Mircea Sandu, fotbalist român

1953: Ira Steven Behr, roducător de televiziune și scenarist american

1954: Ang Lee, regizor, scenarist și producător de film taiwanez

1954: Haitham bin Tariq Al Said, sultan al Omanului

1954: Ionel Tudor, compozitor și dirijor român

1954: Marcel Răducanu, fotbalist român stabilit în Germania

1956: Danny Boyle, regizor, producător britanic, laureat Oscar

1956: Joaquin Jimenez, pictor francez

1956: Martina Navrátilová, jucătoare americană de tenis de origine cehă

1957: Paul Kagame, politician din Rwanda, președinte al acestei țări începând din 2000

1957: Wolfgang Ketterle, fizician german

1958: Abdel Rahman el Bacha, pianist francez de origine libaneză

1958: Dan Creimerman, compozitor român

1958: Lucian Vasilescu, poet român

1958: Viggo Mortensen, actor american

1959: „Weird Al” Yankovic, comedian american

1960: Ion Stoica, politician român

1960: Jean-Claude Van Damme, actor, expert în arte marțiale și regizor belgian

1960: Lepa Brena, cântăreață jugoslavă

1962: Evander Holyfield, boxer american

1964: Aurelian Pavelescu, politician român

1964: Kamala Harris, politiciană și avocată americană, vicepreședinte al SUA

1964: Robert Trujillo, bassist al trupei Metallica

1966: Donatus, Landgraf de Hesse

1966: Stefan Raab, moderator german

1967: Ana Beatriz Nogueira, actriță braziliană

1967: Elisabeta Anghel, atletă română

1967: Hunor Kelemen, politician român de etnie maghiară

1967: Ștefan Bănică Jr., cântăreț, actor, regizor, producător de film și compozitor român, fiul lui Ștefan Bănică Sr.

1968: Cristian Iacob, actor român

1968: Michael Stich, jucător german de tenis

1968: Shaggy, cântăreț jamaicano-american de reggae

1969: Răzvan Rădulescu, romancier și scenarist român

1969: Salman bin Hamad bin Isa al Khalifa, prinț moștenitor al Bahrain

1969: Spike Jonze, regizor american

1971: Dannii Minogue, cântăreață australiană

1971: Snoop Dogg, rapper și actor american

1972: Eminem (n. Marshall Bruce Mathers III), rapper, artist, cantautor și actor american

1972: Karl Nehammer, politician austriac, cancelar al Austriei

1973: Andrés Palop, fost fotbalist spaniol

1973: Cassanova, rapper român

1973: Raul Cristian, regizor și actor de filme

1973: Serghei Bezrukov, actor rus

1974: Claudiu Adrian Pop, politician român

1974: Costel Busuioc, tenor român

1975: Dan Bordeianu, actor român

1975: Iulian Dăniță, fotbalist român

1975: Luminița Gliga, pictor, membru UAP din Romania, membru AIAP

1975: Míchel Salgado, fotbalist spaniol

1976: Dana Nălbaru, cântăreață română

1976: Desmond Harrington, actor american

1976: Galder, muzician norvegian

1976: Lavinia Miloșovici, gimnastă română de etnie sârbă

1976: Ryan Reynolds, actor canadian

1976: Sebastián Abreu, fotbalist uruguayan

1976: Tataee (Vlad Irimia), rapper și producător muzical român (B.U.G. Mafia)

1977: Grit Jurack, jucătoare de handbal germană

1978: Enrique Bernoldi, pilot brazilian

1979: Kimi Räikkönen, pilot auto finlandez

1980: Kim Kardashian, vedetă de televiziune americană

1981: Heikki Kovalainen, pilot de Formula 1 finlandez

1982: Thierry Amiel, cântăreț francez

1982: Valentin Badea, fotbalist român

1983: Dante, fotbalist brazilian

1983: Felicity Jones, actriță britanică

1983: Iannis Zicu, fotbalist român

1984: Izabel Goulart, fotomodel brazilian

1984: José Nadson Ferreira, fotbalist brazilian

1985: Masiela Lusha, scriitoare și actriță albanezo-americană

1986: Jovanka Radičević, handbalistă muntenegreană

1986: Ștefan Radu, fotbalist român

1987: Mikkel Hansen, jucător de handbal danez

1987: Zac Efron, actor și cântăreț american

1989: Andrii Iarmolenko, fotbalist ucrainean

1990: Marius Copil, jucător român de tenis

1990: Serdar Aziz, fotbalist turc

1991: Emil Forsberg, fotbalist suedez

1992: Louise Burgaard, handbalistă daneză

1992: Marzia Bisognin, Youtuber-iță italiană

1992: Sofia Vassilieva, actriță americană

1993: Fabinho, fotbalist brazilian

1994: Matej Mohorič, ciclist sloven

 

 

Rubrica realizata de Moisali