Vineri, cinci iulie, prim ministrul maghiar Viktor Orbán a vizitat Moscova efectuând ceea ce el a descris drept o ”misiune de pace”, în continuarea vizitei sale la Kiev, de la începutul săptămânii trecute. După întâlnirea sa cu președintele rus Vladimir Putin, el a spus că primul pas pentru restabilirea dialogului a fost făcut și că va continua să lupte pentru pace. Vizita a fost însă aspru criticată de liderii occidentali care sunt de părere că Ungaria, actualul președinte al Consiliului Uniunii Europene, nu are nicio autoritate să negocieze cu Rusia în numele altor țări.
Vizita lui Viktor Orbán la Moscova vine în urma negocierilor premierului ungar cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, care au avut loc marți, la Kiev. Premierul a declarat că prima sa vizită în calitate de lider al țării care deține Președinția Consiliului European (de la 1 iulie) a avut loc la Kiev, ”pentru că problema păcii este importantă nu doar pentru Ucraina, ci și pentru întreaga Europă.”
Ungaria a fost, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, cu mai bine de doi ani în urmă, singurul stat membru al UE care a refuzat să trimită arme în Ucraina, pentru a nu prelungi războiul. În schimb, a cerut o încetare a focului și discuții de pace, considerând că aceasta nu poate fi atinsă decât dacă se menține dialogul cu Rusia – ceea ce alte state membre ale UE nu sunt dispuse să facă. Ungaria a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei, declarând că ele dăunează economiei și competitivității Europei – un punct de vedere pe care Viktor Orbán l-a reiterat din nou, după discuțiile sale de vineri cu Vladimir Putin.
Într-un interviu acordat Radio Kossuth vineri dimineață, înainte de a pleca, Orbán a spus ca ”pacea nu va surveni de la sine, va fi pace doar dacă cineva creează condițiile necesare păcii.”
El a adăugat că Ungaria trebuie să-și cunoască votul și ponderea: țările mari se vor ocupa de problema discuțiilor pentru pace. ”Astăzi, însă, nu există dialog și fără dialog este foarte greu de văzut cum se vor îndrepta în direcția păcii”, a spus el. Negocierile de vineri au fost prima întâlnire a unui lider UE cu Putin, după vizita la Moscova a cancelarului austriac Karl Nehammer, care a avut loc în aprilie 2022 (la două luni după invazia Rusiei în Ucraina).
Înainte de întâlnirea de vineri, Vladimir Putin s-a declarat pregătit să discute ”nuanțele” propunerilor de pace cu Ucraina, să asculte poziția liderului maghiar și, de asemenea, să primească de la Orbán o transcriere a punctelor de vedere ale celorlalți parteneri europeni. Putin a declarat luna trecută că Rusia va pune capăt războiului din Ucraina numai dacă Kievul ar fi de acord să renunțe la ambiția de a deveni membru al NATO, precum și la toate cele patru provincii revendicate de Moscova – cereri pe care Kievul le-a respins rapid. Putin a reiterat vineri că aceste condiții trebuie îndeplinite. El a adăugat că Moscova depune eforturi pentru încheierea completă a războiului și nu ar fi de acord cu o încetare pe termen scurt a focului, deoarece aceasta a oferi forțelor ucrainene posibilitatea de a se regrupa. Totuși, i-a mulțumit lui Orbán pentru că a încercat începerea unui dialog.
Premierul ungar a recunoscut că, după ce i-a ascultat, atât pe Zelensky, cât și pe Putin, pozițiile Ucrainei și Rusiei sunt ”foarte departe una de cealaltă”. Cu toate acestea, el a spus că este important să se facă primii pași în restabilirea dialogului cu Moscova și că Ungaria este singura țară din Europa care ”poate negocia cu ambii participanți la conflict”.
Viktor Orbán a mai precizat că, deși deține președinția rotativă a UE, nu are mandatul de a se angaja la discuții în numele Uniunii Europene. El ar putea, totuși, să exploreze situația pentru a afla cât de departe sunt dispuse să meargă Ucraina și Rusia, iar odată ce această evaluare va fi făcută, liderii statelor membre UE ar putea lua o decizie.
După cum am relatat de curând, există acum o majoritate a populației europene care consideră că Europa are responsabilitatea de a determina Kievul să negocieze. Cu toate acestea, majoritatea liderilor europeni nu sunt de acord și l-au dezaprobat pe Orbán pentru că a vorbit cu Putin.
Peședintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe Twitter: ”Împăciuitorismul nu îl va opri pe Putin. Doar unitatea și determinarea vor deschide calea unei păci cuprinzătoare, dreaptă și durabilă în Ucraina.” Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că președinția rotativă, adică Ungaria, ”nu are niciun mandat să se angajeze cu Rusia în numele UE. Consiliul European este lămurit: Rusia este agresorul, Ucraina este victima. Nicio discuție despre Ucraina nu poate avea loc fără Ucraina.
Președintele lituanian Gitanas Nausėda a spus: ”Dacă vrei într-adevăr pacea, nu strângi mâna unui dictator sângeros, ci depui toate eforturile pentru a sprijini Ucraina”. Premierul estonian Kaja Kallas, care va fi următoarea șefă a politicii externe a UE, a declarat că Orbán ”exploatează poziția de președinte al Consiliului UE pentru a semăna confuzie”.
”Decizia de a face această călătorie a fost luată de partea maghiară fără niciun acord sau coordonare cu Ucraina”, a declarat, într-un comunicat, Ministerul de Externe al Kievului. Ucraina consideră că planul său de pace în 10 puncte și un summit internațional recent bazat pe acesta sunt singura cale realistă. La summit nu a participat și cealaltă facțiune în război, Rusia.
Totuși, există și doi foști lideri europeni care l-au lăudat pe Orbán. Fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy a declarat pentru publicația maghiară Mandiner că primul pas către pace este restabilirea canalelor de comunicare. El a menționt, de asemenea, că eforturile diplomatice ale premierului sunt fundamentale, subliniind că războiul nu are o soluție militară și pacea poate fi obșinută doar prin negocieri diplomatice. Fostul cancelar austriac Sebastian Kurz a subliniat, de asemenea, necesitatea opririi vărsării de sânge și a revenirii la negocieri.
Zoltán Kottász este jurnalist al The European Conservative și locuiește la Bruxelles. A lucrat mulți ani ca jurnalist și ca redactor al cotidianului Maghiar Nemzet. Domeniul său preferențial de interes este politica europeană.
Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă
Sursa: aici
