Încă din luna noiembrie a.c., Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, două ţări care au obţinut statutul de candidat, din luna iunie a anului trecut, la câteva luni după izbucnirea războiului, de acum cunoscut. Kievul priveşte spre Bruxelles, dar şi reciproca este valabilă. Semnalele premergătoare summit-ului din această săptămână –joi şi vineri- sunt neliniştitoare şi ministrul ucrainian de Externe, Dmytro Kouleba se teme de o lipsă de consens, în rândul „celor 27” la Consiliul European, unul crucial, şi ieri la Bruxelles a declarat „nici nu îmi pot imagina, nu vreau să mă gândesc la consecinţele devastatoare, care ar avea loc dacă Consiliul European nu ar lua o decizie, nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru extindere”. El a mai spus că „ne-am făcut treaba şi ne aşteptăm ca UE să-şi facă partea(…). Nu poţi merge împotriva firului istoriei, Ucraina va deveni membră UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul –care va avea un cost- sau dacă vom reuşi să mergem înainte fără ciocniri”. La rândul său Josep Borell, şeful diplomaţiei europene, a spus că „speră ca unitatea Uniunii Europene nu va fi ruptă pentru că acum nu este momentul să ne slăbim sprijinul pentru Ucraina”. Numai că premierul ungar Viktor Orban rămâne inflexibil, în opoziţia tranşantă faţă de deschiderea unui proces, care nu se ştie când se va încheia, precum şi faţă de creşterea aportului ajutorului acordat Ucrainei, un sprijin de 50 de miliarde euro. Invitat săptămâna trecută la Paris, de preşedintele francez Emmanuel Macron, Viktor Orban, premierul ungar, şi-a reiterat punctul de vedere inflexibil, argumentând că Ucraina este plină de corupţie şi reprezintă o ameninţare la adresa agriculturii europene, cum a declarat în interviul pentru săptămânalul „Le Point”. Despre agricultura ucrainiană a spus că intrată în sistemul agricol european, îl va distruge a doua zi. După cum se ştie, bugetul pentru Politica Agricolă Comună (PAC) pentru 2023-2024 se cifrează la 264 miliarde euro. Încorporarea Ucrainei, cea mai mare ţară agricolă europeană (41,5 milioane de hectare de teren agricol util) ar echivala cu remanierea cardurilor de subvenţii pentru fiecare ţară. Potrivit unui studiu european informal, dezvăluit de Financial Times, admiterea Ucrainei în UE ar permite Kievului să obţină 96,5 miliarde euro în 7 ani. Viktor Orban a recunoscut că „Ucraina este în dificultate”, „suferă invazia rusă” şi este legitim ca întreg Consiliul European să trimită semnale bune, precum şi un „parteneriat strategic”, mai degrabă, decât negocieri pentru aderare. „Când vom reuşi(…) să aducem Ucraina mai aproape de Europa peste câţiva ani, vom vedea”. Fermitatea lui Viktor Orban ar putea fi, în opinia unor jurnalişti, o cacealma menită să deblocheze miliardele de euro din fondurile destinate Ungariei, momentan îngheţate. De dată recentă, preşedintele Consiliului European, Charles Michel s-a deplasat inoperant la Budapesta, într-o tentativă de clarificare a lucrurilor. Poziţia pro-rusă a lui Viktor Orban îl dezavantajează în demersul său. Numai că, în realitate, Viktor Orban este pur şi simplu… pro-Orban. Susţine o poziţie nealiniată în privinţa războiului din Ucraina şi până acum şi-a folosit cu succes nealinierea, promovându-şi interesele. Mizează pe scăderea sprijinului pentru război, şi pentru alegerea lui Donald Trump în 2024, pentru a schimba încă o dată regulile jocului. El rămâne încrezător, chiar dacă adoptă poziţii de neapărat moral, că sprijinul său „pragmatic pentru pace” va da roade. În timpul ceremoniei de investire a noului preşedinte argentinian, Javier Milei, duminică la Buenos Aires, a avut o scurtă conversaţie cu premierul ucrainian, despre care nu s-a spus mare lucru. Dreptul de veto al Ungariei ameninţă sprijinul european pentru Kiev, întrucât decizia necesită unanimitatea statelor membre. Chiar recent miniştrii de finanţe din UE au aprobat plata de 920 mil. euro Ungariei, din cele 10,9 miliarde planificate, ca parte a revizuirii planului de redresare post-Covid-19. Restul de 9 miliarde euro rămân condiţionate.

 

 

Un articol de Mircea Canțăr