Ted Snider

 

Nimeni nu ar trebui să fie pus într-o situație fără ieșire – și  cu atât mai puțin Rusia lui Vladimir Putin.

 

Există o poveste istorisită de Putin. În copilărie locuia la Leningrad, într-o clădire de cinci etaje. El și părinții săi ședeau la comun cu alte două familii. Curtea era plină de gunoaie în care foiau șobolanii. Vladimir și prietenii săi îi hăituiau cu nuiele până când, într-o bună zi, un șobolan mare pe care îl încolțise s-a întors și l-a atacat cu ferocitate. Băiatul a trăit atunci spaima vieții lui, amintirea i-a rămas întipărită în memorie și, peste mulți ani, avea să tragă concluzia:

”Nimeni nu trebuie încolțit. Nimeni nu ar trebui pus într-o situație fără ieșire.”

Repovestind această istorie, Philip Short, biograful lui Vladimir Putin, a relatat și că, analizând povestea, CIA a presupus că, pentru președintele rus, aceasta a fost nu atât o lecție importantă despre cum nu ar trebui tratați alți oameni ci, mai cu seamă, un avertisment referitor la felul în care el însuși nu ar trebui să fie tratat.

Pe 9 octombrie, cu prilejul unui interviu ABC, fostul președinte al șefilor de stat major, amiralul Mike Mullen, l-a numit pe Putin ”un animal încolțit” și a cerut SUA să negocieze încheierea războiului din Ucraina.

În ultima lună, valul de apeluri la negocieri din partea lui Putin s-a intensificat. Pe 30 septembrie, el a cerut Kievului ”să se întoarcă la masa negocierilor”. Pe 11 octombie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia ”ar fi dispusă să discute cu Statele Unite sau cu Turcia despre modalitățile de a pune capăt războiului”. Două zile mai târziu, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Moscova este ”deschisă la negocieri”, pentru a-și atinge obiectivele. Pe 26 octombrie, președintele Guineei Bissau, Umaro Mokhtar Sissco Embalo, i-a transmis lui Zelensky un mesaj din partea lui Putin: ”El își dorește și crede că ar trebui să aibă loc un dialog direct între cele două țări ale voastre.” La 30 octombrie, Lavrov a spus că ”Rusia este gata să îi asculte pe colegii noștri occidentali în cazul în care vor face o altă solicitare de a organiza o conversație”, atâta timp cât nevoile de securitate ale Rusiei sunt luate în considerare. Și, la 1 noiembrie, Putin a spus că ar putea apărea anumite ”condiții necesare” catalizării discuțiilor.

Dar, în loc de a exploata aceste apeluri, SUA au continuat să-l încolțească pe Putin.

Pe 29 iunie, SUA au anunțat înființarea unui cartier general permanent pentru forțele americane în Polonia, care va fi ”însoțit de un batalion de sprijin pe teren”. Biden s-a lăudat că acestea vor fi ”primele forțe permanente ale SUA de pe flancul estic al NATO.”

Anunțul a încălcat promisiunea Actului Fondator NATO-Rusia privind relațiile reciproce – conform căruia pe măsură ce NATO se va extinde spre Est, spre Rusia, nu va mai exista nicio ”staționare permanentă a forțelor de luptă substanțiale” – încolțind Rusia în continuare.

În octombrie, SUA au desfășurat în România, lângă granița cu Ucraina, Divizia 101 Aeropurtată a Armatei, ”Screaming Eagles”. Cei 4.700 de soldați, acum forțele americane cele mai apropiate de teatrul de război din Ucraina , ”urmăresc îndeaproape” forțele ruse și efectuează exerciții care ”replică exact ceea ce se întâmplă” acolo.

Pe 3 noiembrie, șeful Apărării ruse, Serghei Șoigu, a declarat că, ”din februarie, numărul forțelor NATO din Europa Centrală și de Est a crescut de două ori și jumătate.”

Și nu e vorba doar despre forțele NATO care se deplasează în Europa de Est. Pe 9 noiembrie, Departamentul de Stat a aprobat vânzarea către Lituania a unui sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate în valoare deaproape o jumătate de miliard de dolari – același tip de rachetă care este furnizat și Ucrainei. Conform comunicatului de presă al Departamentului de Stat, ”această vânzare propusă va sprijini obiectivele de politică externă și de securitate națională ale Statelor Unite, ajutând la îmbunătățirea capacității militare a unui Aliat NATO care este o forță importantă pentru asigurarea stabilității politice și a progresului economic în Europa de Est.”

SUA nu doar că încolțește Rusia dinspre Europa de Est. O face, de asemenea, și dinspre nord-est, la granița de 800 de mile a Rusiei cu Finlanda. Finlanda și Suedia, care așteaptă aprobarea de aderare la NATO, nu au exclus găzduirea bazelor alianței sau a armelor nucleare. Întrebată la o conferință de presă dacă Finlanda va permite arme nucleare pe teritoriul său, prim-ministrul Sanna Marin a răspuns că țara sa nu va ”închide nicio ușă” și nu va pune nicio precondiție aderării sale la NATO”. Premierul Suediei, Ulf Kristersson a secundat această poziție, spunând că Finlanda și Suedia ar trebui să tragă exact aceleași concluzii și să ”îmbrățișeze” toate capacitățile NATO.

Cu sau fără găzduirea de baze NATO sau de arme nucleare în Finlanda și Suedia, pe 2 noiembrie Departamentul de Stat a aprobat vânzarea potențială a sistemelor de rachete cu lansare multiplă înspre Finlanda, pentru a consolida ”capacitățile de apărare terestră și aeriană din flancul nordic al Europei”. În mai, Putin a spus că aderarea Finlandei și Suediei la NATO nu reprezintă nicio amenințare pentru Rusia, dar a avertizat că ”extinderea infrastructurii militare în acest teritoriu va provoca cu siguranță răspunsul nostru”.

Aceasta însă nu este nici pe departe totul. Pe 26 octombrie, SUA au anunțat că impulsionează livrarea bombelor nucleare gravitaționale actualizate B61-12. Bombele îmbunătățite, nu doar mai precise, ci și mai provocatoare pentru Rusia, sunt proiectate astfel încât să poată fi transportate de către toate avioanele bombardiere și de luptă din SUA sau ale forțelor aliate. Rusia s-a plâns că modernizarea accelerată transformă armele în arme tactice de luptă, ceea ce conduce la o scădere ”imposibil de ignorat” a ”pragului nuclear”.

Mai mult decât atât, în declarațiile sale de la Summit-ul din 25 octombrie al Platformei Internaționale a Crimeei, Nancy Pelosi a recunoscut că întâlnirea la care a participat ”a fost instituită pentru a pune capăt ocupației Crimeei de către Rusia și pentru a stabili controlul asupra întregului teritoriu al Ucrainei, în conformitate cu dreptul internațional. Crimeea este Ucraina.” Ea a adăugat apoi că ”toți cei de aici ne-am angajat să fim alături de Ucraina… în Crimeea, în alte teritorii pe care [Putin] a încercat să le anexeze ilegal și în toată țara – până în momentul izbânzii finale. ” Primul adjunct al ministrului de Externe al Ucrainei, Emine Dzheppar a interpretat prezența lui Pelosi la summit ca fiind ”o confirmare directă a faptului că problema dezocupării Crimeei este pe ordinea de zi la Washington”.

Politica SUA face Rusia să se simtă încolțită din toate direcțiile. Într-un moment în care criza din Ucraina a atins un nivel de pericol de neimaginat până acum, poate că SUA ar trebui să caute o ieșire. Biden a spus că încearcă să înțeleagă Rusia și nu să o încolțească.

Traducere și adaptare: Nedeea Burcă

sursa: aici

Ted Snider are o diplomă de licență în filosofie și scrie despre istoria și politica externă a SUA.