Este firesc să ne gândim la oameni ca fiind morali sau imorali, dar realitatea este ceva mai complicată.

În cea mai bine vândută carte a sa, The Tipping Point (2000), Malcom Gladwell citează mai multe studii convingătoare care sugerează că moralitatea și comportamentul sunt, în mare măsură, situaționale.

Să luăm, de exemplu, studiul Darley-Batson (1973), inspirat de Pilda samarineanului milostiv și care s-a desfășurat după cum urmează (după Gladwell):

Darley și Batson s-au întâlnit cu un grup de seminariști cerându-le, fiecăruia în parte, să pregătească un scurt expozeu pe o anumită temă biblică, apoi să se deplaseze la o locație aflată în apropiere pentru a o prezenta. Pe drum, fiecare elev a dat peste un bărbat prăbușit pe o alee, cu capul în jos, cu ochii închiși, tușind și gemând. Întrebarea era: care dintre ei se va opri să îl ajute pe cel căzut?

Darley și Benson au introdus mai multe variabile pentru a afla motivele care ar putea determina un seminarist să se oprească și să ajute un om în nevoie. Cercetătorii au pus diverse întrebări – de exemplu au întrebat tinerii dacă urmează acele cursuri pentru propria lor împlinire spirituală sau pentru a-i ajuta pe alții – și au dat mai multe seturi de instrucțiuni. Unora li s-a povestit Pilda samarineanului milostiv înainte de a trece pe lângă bărbatul de pe alee, altora nu. Unora li s-a spus să se grăbească pentru că se află în întârziere, în vreme ce altora li s-a spus că este timp suficient.

Care au fost rezultatele? Ei bine, dacă ne imaginăm că un tânăr care a intrat în tagma bisericească pentru a-i ajuta pe ceilalți ar putea fi mai înclinat să se oprească și să îl ajute pe omul de pe alee, atunci suntem în eroare. De asemenea, dacă ne imaginăm că cineva care tocmai a auzit Pilda samarineanului milostiv ar putea fi mai înclinat să se oprească și să ajute, am fi, de asemenea, în eroare.

Iată ce spun, de fapt, autorii: ”S-a întâmplat de mai multe ori ca vreunul dintre acești tineri, care urmau să țină o alocuțiune despre Pilda samarineanului milostiv să calce literalmente peste victimă, grăbindu-se spre locația cu pricina.” Și asta s-a întâmplat în cazul acelor tineri cărora li s-a spus că se află în întârziere.

Ceea ce sugerează acest studiu este că gândurile și convingerile cele mai intime sunt mai puțin importante în ghidarea acțiunilor noastre decât contextul imediat în care ne aflăm. Cuvintele ”Oh, ai întârziat” au avut efectul de a transforma un om care era de obicei plin de compasiune, într-o ființă indiferentă la suferință – de fapt, într-o cu totul altă persoană.

Și studiul Darley-Batson nu este singurul. Alte studii – experimentul lui Philip Zimbardo, cu închisoarea, experimentul Hartshorne-May – au dat rezultate similare.

Concluzia tulburătoare: atunci când ne aflăm în anumite situații, putem face lucruri îngrozitoare, de care altminteri nici noi și nici alții nu ne credeau capabili.

Ceea ce se constituie într-un avertisment teribil. Ar trebui să ne mândrim mai puțin cu așa zisa noastră moralitate și doar să-i mulțumin lui Dumnezeu că (măcar deocamdată) ne-a plasat în acele împrejurări care ne-au permis să facem ceea ce trebuie.

Jon Miltimore este directorul Fundației pentru Educație Economică (FEE). Scrierile au făcut obiectul unor articole de vânzare în Time, The Wall Street Journal, CNN, Forbes, Fox News și Star Tribune. Semnatura lui se regăsește în Newsweek, The Washington Times, MSN. Com, The Washington Examiner, The Daily Caller, The Federalist, The Epoch Times etc.

Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă

Sursa: aici