Preşedinţii celor 16 Curţi de Apel din ţară, dar şi preşedinţii Tribunalelor şi cei ai Judecătoriilor au reacţionat, la unison, după întâlnirea de vineri, din biroul preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean (în absenţa acestuia) dintre şefa CCR, Simina Tănăsescu, şi premierul demis Ilie Bolojan, cu numai câteva zile, înainte de discutarea sesizării pe legea integrităţii, solicitând clarificări –nu puţine- asupra acestei întâlniri (obiectivele întâlnirii, temele efectiv abordate ş.a.m.d.). O întâlnire produsă, cum spuneam, cu câteva zile înainte ca CCR să dezbată sesizările parlamentarilor PNL şi USR la legea integrităţii, care în forma votată în Parlament ar duce la pierderea mandatului de primar al Timişoarei a lui Dominic Fritz. Raportor era chiar Simina Tănăsescu, care în cursul zilei de astăzi, după anumite informaţii, şi-ar fi declinat calitatea. Preşedinţii instanţelor de toate gradele, într-o unitate desăvârşită, până acum neexersată, atrag atenţia că lipsa de transparenţă care înconjoară asemenea întâlniri ale preşedintei CCR, cu reprezentanţi ai unui singur partid, este inadecvată standardelor imperative, pentru o jurisdicţie constituţională. Simina Tănăsescu, cadru universitar la Facultatea de Drept din Bucureşti (coordonatoare a comentariilor pe articole ale Constituţiei României – ed. EH BECK) cu studii la Universitatea Aix Marseille III – Franţa, n-a negat întâlnirea cu Ilie Bolojan, argumentând-o ca fiind „una care ţinea de buna organizare a Curţii”. De altfel, CCR a respins speculaţiile că ar fi vorba despre sesizarea de neconstituţionalitate depusă de USR şi PNL la legea ANI. Numai că şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut clarificări publice referitoare la întâlnirea menţionată, susţinând că în astfel de situaţii răspunsul instituţional adecvat trebuie să fie unul ferm, orientat către transparenţă şi clarificări publice. CSM aminteşte că în 2018, Elena Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidenţial, şi-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curţii Constituţionale. Comunicatul sobru al ICCJ vizează garanţia imparţialităţii CCR în soluţionarea conflictului dintre guvern şi puterea judecătorească. Cu alte cuvinte, CCR n-ar oferi garanţii suficiente pentru propria ei independenţă şi neutralitate, soluţiile ei fiind dictate nu de rigurozitate juridică, ci de oportunităţi politice. Nimic nou… sub soare. Situaţia creată este într-adevăr una sensibilă. Şi dacă Senatul instituie o comisie de anchetă, în orice format (PSD, AUR, PACE deţin majoritatea în Biroul Permanent cât şi în plenul Senatului), într-o postură fragilă rămâne Simina Tănăsescu. Dintre toate sesizările, 3 la număr, cea privind legea integrităţii are exclusiv o miză politică, dar una deosebită. Sesizarea vizează doar două prevederi punctuale, ambele atacate. Şi miza este pierderea sau nu a mandatului de primar de către Dominic Fritz, liderul USR, care nădăjduia la un colac de salvare venit de la… CCR, care, însă, a declarat constituțională, după patru ore de ședință, dispoziția din Legea integrității, ce sancționează conflictul de interese, cu pierderea mandatului de demnitar sau ales local. Avocatul Adrian Toni Neacşu reaminteşte, într-o postare pe pagina sa de socializare, că CEDO, într-o cauză din 2024, cu actori din Polonia, stabilise că întâlnirile judecătorilor unei Curţi Constituţionale sunt chestiuni de interes public, atunci când sunt legate de aparenţa de imparţialitate a instituţiei şi de încrederea societăţii în actul de justiţie constituţională. Transparenţa nu este un privilegiu, ci o garanţie a încrederii în justiţia constituţională.
Un articol de Mircea Canțăr
