24 februarie este a 55-a zi a calendarului gregorian.

Evenimente

303: Împăratul roman Galerius publică edictul prin care se începe persecuția creștinilor în Imperiul Roman de Răsărit.

616:  A decedat Regele Ethelbert de Kent

1103: S-a născut Împăratul Toba al Japoniei (d. 1156)

1304: S-a născut Ibn Battuta, explorator arab (d. c.1368)

1340: Prima mențiune documentară a Târgului Siret.

1463: S-a născut Giovanni Pico della Mirandola, umanist italian (d. 1494)

1500: S-a născut Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Castiliei, Aragonului, Neapolelui și al Siciliei (d. 1558)

1525: Francisc I al Franței este învins în bătălia de la Pavia de către trupele imperiale germane. Suveranul francez cade prizonier în mâinile lui Carol al V-lea.

1536: S-a născut Papa Clement al VIII-lea (d. 1605)

1538: Tratatul de pace de la Oradea, prin care se pune capăt luptelor dintre Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg pentru stăpânirea Transilvaniei.

1545: S-a născut Don Juan de Austria, lider militar spaniol (d. 1578)

1563: A decedat François de Guise, militar și om de stat francez (n. 1519)

1582: Papa Grigore al XIII-lea introduce o reformă a calendarului, care, în noua structurare, comportă o eroare de o zi la 3000 de ani (Calendarul gregorian).

1597: S-a născut Vincent Voiture, poet francez (d. 1648)

1607: L’Orfeo, opera compusă de compozitorul italian Claudio Monteverdi, este pentru prima oară interpretată pe scenă la Mantua, Ducatul Mantua (acum în Italia).

1619: S-a născut Charles Le Brun, pictor și decorator francez; reprezentant al clasicismului; a creat decorațiile interioare la Versailles (d. 1690)

1622: S-a născut Johannes Clauberg, teolog, filosof german (d. 1665)

1684: S-a născut Matthias Braun, sculptor ceh (d. 1738)

1704: A decedat Marc-Antoine Charpentier, compozitor francez (n. 1643)

1711: Premiera, la Londra, a operei Rinaldo de Georg Friedrich Händel, prima operă italiană scrisă pentru stagiunea londoneză.

1717: Convenția dintre Ioan Mavrocordat și generalul Sainville. Trupele imperiale evacuează Muntenia, dar păstrează Oltenia. Convenția va fi invocată de austrieci pentru a justifica anexarea Olteniei.

1736: S-a născut Karl Alexander, Margraf de Brandenburg-Ansbach (d. 1806)

1771: S-a născut Johann Baptist Cramer, pianist, compozitor german (d. 1858)

1774: S-a născut Prințul Adolphus, Duce de Cambridge (d. 1850)

1777: A decedat Iosif I al Portugaliei (n. 1714)

1786: S-a născut Wilhelm Grimm, filolog și folclorist german (d. 1859)

1788: S-a născut Johan Christian Dahl, pictor norvegian (d. 1857)

1810: A decedat Henry Cavendish, fizician, chimist englez (n. 1731)

1815: A decedat Robert Fulton, inventator american (n. 1765)

1821: Mihail Șuțu, domnul Moldovei, solicită țarului Alexandru I trimiterea unui corp de oaste pentru a face față eteriștilor care conduși de Alexandru Ipsilanti trecuseră Prutul, la 22 februarie 1821.

1822: S-a născut Aloisiu Vlad, jurist român (d. 1888)

1831: S-a născut Leo von Caprivi, cancelar al Germaniei (d. 1899)

1842: S-a născut Arrigo Boito, compozitor, poet italian (d. 1918)

1848: Regele Louis-Philippe al Franței abdică.

1856: A decedat Nikolai Ivanovici Lobacevski, matematician rus (n. 1792)

1856: S-a înființat, la Iași, Facultatea de Drept (24 februarie/7 martie).

1866: S-a născut Piotr Nikolaevich Lebedev, fizician rus (d. 1912)

1870: S-a inaugurat, în prezența domnitorului, noua clădire a Monetăriei Statului, de pe Șoseaua Kiseleff nr.3, unde s-au bătut primii Caroli de aur (20 de lei), cu efigia lui Carol I, realizată de gravorul Kullbrich.

1885: S-a născut Stanisław Ignacy Witkiewicz, scriitor, pictor polonez (d. 1939)

1903: S-a născut Vladimir Bartol, scriitor sloven (d. 1967)

1910: S-a născut Sō Yamamura, actor și regizor de film japonez (d. 2000)

1920: Adolf Hitler, la o întrunire a Partidului Muncitoresc German, schimbă numele partidului în Partidul Nazist

1923: A decedat Edward Williams Morley, chimist și fizician american (n. 1838)

1925: A decedat Hjalmar Branting, prim-ministru al Suediei, laureat Nobel (n. 1860)

1927: S-a născut Emmanuelle Riva, actriță franceză (d. 2017)

1929: S-a născut Marga Barbu, actriță română de teatru și film (d. 2009)

1932: S-a născut Eugen Cizek, istoric literar român (d. 2008)

1934: S-a născut Bettino Craxi, prim-ministru al Italiei (d. 2000)

1934: S-a născut Renata Scotto, soprană italiană

1938: S-a născut Alexandru Surdu, filosof român (d. 2020)

1939: A decedat Elena Alexandrina Bednarik, pictoriță română (n. 1883)

1939: S-a născut Richard Oschanitzky, compozitor român (d. 1979)

1942: Inaugurarea postului de radio american Vocea Americii.

1942: S-a născut Mihai Mocanu, fotbalist român (d. 2009)

1945: Guvernarea Rădescu. A avut loc, la București, o violentă demonstrație, în cursul căreia grupuri de agitatori bolșevici au deschis focul asupra armatei și a demonstranților. Acest eveniment a permis ca A.I.Vâșinski, ministrul adjunct de Externe al URSS și președinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună, prin forță, guvernul Groza

1946: Juan Perón este ales președinte al Argentinei.

1948: Demiterea abuzivă a lui Lucrețiu Pătrășcanu din funcția de ministru al Justiției; demiterea a fost urmată de arestarea, judecarea și executarea lui Pătrășcanu (în Penitenciarul Jilava, în aprilie 1954).

1948: Prin lege a fost desființată Adunarea Deputaților, a fost convocată Marea Adunare Națională iar puterea legislativă a trecut asupra Guvernului

1953: A decedat Gerd von Rundstedt, mareșal german (n. 1875)

1953: A decedat Mihai Popescu, actor român (n. 1909)

1955: S-a născut Alain Prost, pilot francez de Formula 1

1955: S-a născut Steven P. Jobs, fondator Apple Inc, vizionar, inventator și om de afaceri (d. 2011)

1960: A început procesul intentat „pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale” unor intelectuali acuzați că au citit și răspândit operele lui Mircea Eliade; principalii inculpați erau Constantin Noica, Constantin Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu și Nicolae Steinhardt.

1965: S-a născut Hans-Dieter Flick, jucător și antrenor german de fotbal

1967: S-a născut Brian Schmidt, astrofizician australian, laureat Nobel

1974: S-a născut Mircea Badea, prezentator de televiziune și actor român

1975: A decedat Nicolai Bulganin, prim-ministru al Uniunii Sovietice (n. 1895)

1975: Trupa rock Led Zeppelin lansează dublul album Physical Graffiti.

1978: Un grup de adulți se rătăcesc în drumul dintre Chico și Yuba City, California. În ceea ce devine cunoscut ca „incidentul celor cinci din Yuba County”, mașina lor este găsită abandonată în munții Sierra Nevada, alături de 4 cadavre în iunie 1978. Al cincilea cadavru nu a fost găsit niciodată.

1981: Palatul Buckingham anunță logodna Prințului de Wales cu Lady Diana Spencer.

1987: În urma meciului de la Monte Carlo, cu Dinamo Kiev, câștigătoarea Cupei Cupelor în 1986, echipa de fotbal Steaua București, a cucerit Supercupa Europei.

1989: După părăsirea aeroportului din Honolulu, Hawaii, are loc accidentul United Airlines Flight 811 soldat cu nouă victime.

1990: S-a născut Ana Maria Dragut, handbalistă română

2003: A decedat Bernard Loiseau, bucătar francez (n. 1953)

2008: Fidel Castro se retrage din funcția de președinte al Cubei, după aproape cincizeci de ani. Îi succede fratele său, Raul Castro.

2011: Lansarea finala a navetei spațiale Discovery (OV-103).

2014: A decedat Harold Ramis, actor și regizor american (n. 1944)

2014: A decedat Nicolae Herlea, bariton român (n. 1927)

2020: A decedat Clive Cussler, scriitor american de thriller (n. 1931)

2020: A decedat John Franzese, mafiot italo-american (n. 1917)

2020: A decedat Katherine Johnson, matematician american (n. 1918)

Sărbători​

Întâia și cea de-a doua aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul (calendar ortodox, greco-catolic)

Sf. Matia, martir și apostol (calendar evanghelic, anglican, catolic (doar în spațiul de limbă germană), armean)

Estonia: Ziua națională; aniversarea proclamării independenței (1918)

Romania:

Dragobetele tradițional se sărbătorește pe 24 februarie, în preajma zilelor Babei Dochia și a echinocțiului de primăvară. Mai ales în sudul României, există o perioadă întreagă, la îngemănarea lunilor februarie cu martie sau, cel mai adesea, în martie care sta sub semnul Dragobetelui

Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară. Dacă se găseau și fragi infloriți, aceștia erau adunați în buchete și se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea sa fiu dragă / Urâciunile să le desparți”. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau și vorbeau fetele și băieții. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior și o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele sărută fetele!. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-ți afișa dragostea în fața comunității.

 

Dragobetele are rădăcini foarte vechi. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet.

 

Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și băieților care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioasă, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste.

 

Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine câte pe băiatul care le îndrăgea. După ce își prindea aleasa, băiatul îi fura o sărutare în văzul lumii, sărut care simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an de zile. De aici și celebra zicală : „Dragobetele sărută fetele!”

 

Flăcăii, strânși în cete și fetele obișnuiau ca, în ziua de Dragobete, să își cresteze brațul, în formă de cruce, după care își suprapuneau tăieturile, devenind astfel frați, respectiv surori de cruce. Fiecare tânăr avea grijă ca ziua de Dragobete să nu îl prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următorea zi de Dragobete.

 

Se mai credea că, în ziua de Dragobete, păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile.

 

Prilej de bucurie și bunăstare, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. Probabil că 24 februarie însemna, pentru omul arhaic, începutul primăverii, ziua când natura se trezește, păsările își caută cuiburi iar omul participă și el la bucuria naturii.

 

Cu ocazia zilei de Dragobete, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar și păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările își aleg perechea pe viață și se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârșit de iarnă și început de primăvară, Dragobetele oficia nunțirea păsărilor in cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi, după cum informează Historia.ro.

 

În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă, de Dragobete, zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăți magice în iubire și în descântecele de iubire, dar și în ritualurile de înfrumusețare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele își clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase și atrăgătoare ca și zânele.

 

De Dragobete, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an. Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului.

 

În anumite sate ale României, din pământ se scot, de Dragobete, rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli.

 

Este, de asemenea, obligatoriu ca de Dragobete bărbații să se afle în relații cordiale cu persoanele de sex feminin.

 

Bărbații nu au voie să necăjească femeile și nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aștepta o primăvară cu ghinion și un an deloc prielnic. Atât baieții, cât și fetele au datoria de a se veseli de Dragobete pentru a avea parte de iubire întreg anul.

 

Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute de Dragobete.

 

Lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise de Dragobete. În schimb, curățenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor și prospețime.

 

Nu ai voie nici să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.

 

În unele zone ale țării, ajunul zilei de Dragobete este asemănător cu simbolistica nopții de Bobotează. Fetele tinere, curioase să își afle ursitul, își pun busuioc sfințit sub pernă, având credința că Dragobete le va ajuta să găsească iubirea adevărată.