Timp de două zile, începând de astăzi, în luxosul complex hotelier Burgenstock (cantonul Nidwalden) din Elveţia, se desfăşoară ceea ce s-a numit „Conferinţa la nivel înalt despre pace în Ucraina”. Şi-au anunţat participarea între 60 şi 80 de ţări (jumătate dintre ele europene), precum şi zeci de reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale. Nu vor fi prezenţi nici Joe Biden, reprezentat fiind de Kamala Harris, şi nici omologii lui chinez şi brazilian, Xi Jinping şi Luis Inacio Lula Da Silva. La fel nu va participa nici secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Deşi timp de trei luni, Ignazio Cassis, ministrul de Externe elveţian, nu a precupeţit niciun efort pentru a convinge cât mai multe ţări, îndeosebi din sudul global, să participe. India, de pildă, îşi va trimite ambasadorul din Rusia ca observator. De asemenea, alţi actori importanţi pe scena politică internaţională, precum Arabia Saudită şi Africa de Sud, nu au trimis reprezentanţi. La solicitarea Kievului, Elveţia nu a trimis invitaţia Federaţiei ruse, care însă prin Vladimir Putin a fost primul care a vorbit… la Forumul eleveţian. Vineri, la televiziunea rusă, Vladimir Putin a anunţat propriile condiţii pentru negocierea cu Ucraina: retragerea trupelor ucrainiene din republicile Doneţk şi Lugansk, regiunile Herson şi Zaporojie, garantând o retragere nestingherită şi în siguranţă a unităţilor şi formaţiunilor militare, statutul de ţară nealiniată pentru Ucraina, lipsită de armă nucleară, reanunţarea la intenţia de aderare la NATO. Vladimir Putin a atras atenţia asupra următorului lucru: este vorba de tot teritoriul regiunilor cuprinse între graniţile administrative existente în momentul intrării lor în componenţa Ucrainei, teritorii înscrise în Constituţia rusă ca subiecte ale Federaţiei ruse, în conformitate cu amendamentele constituţionale adoptate în iunie 2021. Putin a reiterat o teză mai veche: Ucraina cu ce a intrat în componenţa ex-URSS, cu aceleaşi teritorii trebuia să iese. Prin urmare, însuşi Vladimir Putin nu poate pune în discuţie returnarea acestor teritorii Ucrainei. „Nu vorbim de o îngheţare a conflictului, ci de o încetare completă a lui(…). Acordurile de bază privind soluţionarea crizei ucrainiene trebuie consfinţite, bineînţeles”. De asemenea, o condiţie imperativă: ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Vladimir Putin a mai spus la televiziunea rusă că aproximativ 700.000 de militari iau parte, în prezent, la ofensiva din Ucraina în zona „operaţiunilor militare speciale”. Kremlinul a mai cerut ca Crimeea şi Sevastopolul să fie recunoscute ca parte integrantă a Federaţiei ruse. Nu s-a spus nimic de Odesa şi Harkov. Oferta de negocieri, făcută Ucrainei, de preşedintele rus „nu este de bună credinţă”, a declarat imediat de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Trei subiecte vor fi discutate astăzi în grupurile de lucru la Burgenstock: siguranţa nucleară, libertatea de navigaţie, securitatea alimentară şi aspectele umanitare, în special soarta copiilor ucrainieni deportaţi în Rusia. Potrivit mai multor surse, şi îndeosebi presei helvete de astăzi, negocierile în privinţa declaraţiei finale vor dura „până în ultimul minut”. Sunt posibile mai multe scenarii, inclusiv o declaraţie finală fără consens, pe care fiecare stat ar putea să o aprobe sau nu. Preşedintele Confederaţiei elveţiene, Viola Amherd, a explicat că un tratat de pace nu va fi semnat la sfârşitul acestui summit „dar vom face primii paşi concreţi în această direcţie”. Kievul nu exclude participarea Rusiei la viitoarea conferinţă, dar trebuie garantate mai multe principii, precum recunoaşterea faptului că „suntem victimele unui agresor”, a spus Andriy Yermak, şeful administraţiei prezidenţiale ucrainiene. O precizare: Kievul a refuzat invitarea Moscovei la Conferinţa de pace de la Burgenstock şi Berna a fost de acord, finalmente, pentru a împiedica „trântirea uşii” de către Kiev. Respingerea planului de pace rus promite un război lung, dur şi sângeros, cu participarea ţărilor terţe şi o şansă –diferită de zero- nu de escaladare, ci de ceea ce este mai cumplit. Zelenski s-a angajat să prezinte Rusiei propunerile de pace, după ce vor fi aprobate de comunitatea internaţională. „Când planul de acţiune va fi pe masă, acceptat de toţi şi transparent pentru popor, atunci va fi comunicat părţii ruse, astfel încât să putem pune capăt războiului cu adevărat”. Dacă Burgenstockul va permite inspirarea unui viitor proces de pace rămâne de văzut.
Un articol de Mircea Canțăr
