Comisia Europeană dă în judecată Ungaria pentru așa numitul Act de protecție a suveranității, un proiect de lege care a fost adoptat în decembrie anul trecut, pentru a apăra țara împotriva ingerințelor politice nejustificate din partea entităților străine.

Bruxelles a lansat deja o procedură de încălcare a dreptului comunitar în februarie, susținând că legea încalcă mai multe reguli și principii ale Uniunii Europene, dar Ungaria a invocat ingerințele străine din timpul campaniei electorale din Ungaria din 2022 drept principalul motiv pentru adoptarea legii.

În răspunsul său la procedura de încălcare a dreptului comunitar de la Bruxelles, Ungaria a susținut că legea nu încalcă legislația UE și că acuzele sunt nefondate. Cu toate acestea, joi, 3 octombrie, Comisia a declarat că ”după ce a evaluat cu atenție răspunsul autorităților maghiare, continuă să susțină că majoritatea nemulțumirilor identificate nu au fost încă abordate”. În următorii ani este așteptată o decizie a Curții Europene de Justiție.

András László, deputat în Parlamentul European pentru partidul conservator maghiar de guvernământ Fidesz, a reacționat pe Twitter:

”Legea națională privind apărarea suveranității nu a fost adoptată din amuzament. A fost o reacție la indignarea justificată a maghiarilor atunci când au aflat despre finanțările ilegale din străinătate.”

Campania electorală din 2022 a opoziției de stânga a fost finanțată masiv din străinătate, în principal prin intermediul unei organizații non-profit din SUA. Conform proiectului de lege adoptat anul trecut, a fost creat un birou pentru investigarea campaniilor și activităților de dezinformare care urmăresc să influențeze rezultatele alegerilor. Finanțarea străină interzisă poate fi pedepsită cu închisoarea.

Oponenții au comparat actul cu Legea agenților străini a Rusiei dar, de cele mai multe ori, uită să menționeze că Statele Unite au o lege similară, numită The Foreign Agents Registration Act, iar anul trecut Comisia Europeană a lansat, de asemenea, așa zisele legi pentru ”Apărarea democrației”, menite să forțeze diversele grupuri de influență să-și dezvăluie finanțarea, pentru a identifica influențele politice străine.

În februarie, UE a susținut că legea maghiară încalcă libertatea de exprimare, libertatea de asociere, drepturile electorale ale cetățenilor, precum și ”valorile democratice” ale UE. ONG-urile de stânga au susținut în mod fals că ar putea fi folosită pentru a reduce la tăcere vocile opoziției.

Georgia, candidată UE, a fost de asemenea aspru criticată pentru propria ei lege privind interferențele străine, care impune ONG-urilor și instituțiilor media care primesc mai mult de 20% din finanțarea lor din străinătate să se înregistreze ca ”urmărind interesele unei puteri străine” și să furnizeze rapoarte mai detaliate despre finanțele și activitățile lor, cu amenzi pentru cei care nu se supun.

Comisia Europeană nu pare deranjată de faptul că a propus propriile legi pentru ”Apărarea democrației” care funcționează în același mod ca legile maghiare și georgiene. Anume, grupurile care lucrează pentru țări străine din afara UE ar trebui să se încrie într-un registru de transparență și să declare public cât de mult primesc, în ce țări sunt sprijinite și care sunt principalele lor obiective.

Ungaria și Georgia au guverne care susțin valorile creștin conservatoare, se opun migrației și ideologiei de gen și își urmăresc propriile interese naționale suverane. Ceea ce a înfuriat elita liberală de la Bruxelles, care amenință și pedepsește pretextând încălcarea așa numitului ”stat de drept”.

UE a impus recent o amendă uriașă Ungariei pentru protejarea frontierelor externe ale UE. Într-un interviu acordat vineri, 4 octombrie postului Radio Kossuth, prim ministrul Viktor Orbán a spus că, dacă UE va continua să pedepsească Ungaria pentru protecția frontierei, ”vom transporta migranții în piața principală din Bruxelles, legal și fără obiecții.”

Poziția suveranistă a Ungariei a deranjat în mod vădit și guvernul liberal de stânga al Germaniei. Ambasadoarea țării la Budapesta, Julia Gross a declarat, miercuri, într-un discurs care a marcat Ziua Unității Germaniei, că ”Ungaria se află pe o cale care o îndepărtează de prietenii săi”.

Ea a spus că o serie de acțiuni au subminat încrederea în Ungaria, criticând misiunea de pace a lui Viktor Orbán la Moscova și amânarea ratificării aderării Finlandei și Suediei la NATO de către Ungaria. Ea s-a adresat și alegătorilor maghiari, întrebîndu-i dacă acțiunile guvernului maghiar le servesc interesele.

Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a convocat-o ulterior pe ambasadoarea Germaniei, comunicându-i că comentariile ei au fost ”cu totul inacceptabile” și că ”a intervenit serios în problemele interne ale Ungariei, într-un mod care încalcă suveranitatea țării”. El a adăugat că ”ne așteptăm întotdeauna la respect din partea ambasadorilor care servesc în țara noastră”.

Zoltán Kottász este jurnalist al The European Conservative și locuiește la Bruxelles. A lucrat mulți ani ca jurnalist și ca redactor al cotidianului Maghiar Nemzet. Domeniul său preferențial de interes este politică europeană.

Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă

Sursa: aici