Doi artiști, doi minunați!
Dragi cititori ai ziarului „Vocea românului”, oameni buni, Cristina Deleanu și Eugen Cristea sunt actori cunoscuți și iubiți de noi toți.
Aproape că mi-e teamă să nu cumva să scriu ceva nepotrivit. Îmi imaginez că o laudă excesivă ar fi motiv de întristare. De ce? Pentru că tot ce fac se înscrie în firescul vieții lor. Cu iubire, modestie, răbdare.
În anul 2015, la scurta vreme după ce mi-a aparut prima carte de versuri – „Lentila de contrast”, s-a întâmplat să vină la „pod” (Casa Studenților), pentru un recital de muzică și poezie, doamna Cristina Deleanu și domnul Eugen Cristea. Au primit cu bucurie un exemplar. Spre surprinderea mea, marea noastră actriță a urcat pe scenă și a citit o poezie din cartea abia primită. Știm că a încurajat întotdeauna poeții debutanți!
Cât am mai scris de atunci încoace, am scris raportându-mă la ce ar putea crede Doamna despre gândurile mele.
La rândul său, domnul Eugen Cristea este, de departe, un bun cunoscător și decantor al „producțiilor” poetice și muzicale.
Ei au găsit calea de la o inima la alta. Știți cănile acelea care au ca desen două inimi? Întrepătrunse. Din care bei ceai, cafea, apă, vin. Cei doi oameni-artiști pot fi cana cu inimi. Îi vezi la cumpărături, admirând cu bucurie pură obiecte plăcute ochiului. Cu sau fără utilitate imediată. Îi vezi căutând ceasuri. Diferite modele, extaziindu-se în fața unui ceas electronic, care aruncă spre tavan buline luminoase, colorate, în „dans” cu mișcări concentrice. Poate părea că ceasurile sunt pasiunea lor. Sau cănile rare. Deosebite. Dincolo de ceas, e timpul. Dincolo de cană, viața. Timpul a devenit timp al iubirii. Cana a devenit viață. Iubire de viață. Iubire de oameni. Iubire de artă.
Să ne imaginăm că locuim într o casă mare, la un loc, spectatori și actori. În aripa aceea a casei în care locuiesc Eugen Cristea și Cristina Deleanu se aude mereu pianul. Se aude mereu, ca un zbor, muzică de îngeri. Ceea ce am putea numi noi, profanii, muzica sferelor. Ceva tainic. Subsonic. Profund. De o frumusețe hipnotică.
Uneori credem că actorii sunt copiii pe care ni i-a împrumutat, pentru un timp, Dumnezeu, sub chip de înger, sub chip de blândețe, înțelepciune și curaj. Să avem grijă! Ei ne bucură sufletul și mintea de fiecare dată. Jertfesc timpul lor și fiecare respirație pentru noi. Pentru visele noastre.
Cristina Deleanu și Eugen Cristea sunt „biletul” nostru pentru o lume pe care o vrem mai bună. Ne învață drumul spre vis.
Prin cuvinte, prin muzică, prin exemplul personal. Prin respect pentru public. Prin calitatea actului artistic. Suntem privilegiați că putem vedea și asculta două suflete alese. Eleganță. Noblețe!
