Sorin Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul social-democraţilor, a reacţionat, să spunem cu aplomb, la criticile formulate de UDMR, faţă de reforma administrativă, aşa cum aceasta e schiţată, lansând o provocare directă, în privinţa şantajului cu depunerea moţiunii de cenzură, dacă Executivul şi-ar angaja răspunderea în Parlament, pe un asemenea proiect. Pe subiectul comasării, discuţiile sunt mai vechi –îndreptăţite-, şi vor fi mai aprinse cu siguranţă, deşi reforma administrativ-teritorială se aplică pe întreg cuprinsul ţării. Cum liderul UDMR, Kelemen Hunor, a enunţat poziţii tranşante pe această temă, şi cu siguranţă vor fi reluate, putând bascula în nervozităţi, e greu de crezut o renunţare a social-democraţilor la acest proiect, realmente necesar, pe care şi-l asumă. Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a avertizat şi el că formaţiunea politică din care face parte ar putea susţine o proximă moţiune de cenzură. Să ne înţelegem: nu suntem în faţa unei reforme administrativ-teritoriale, care să atingă doar localităţi româneşti. Apoi, în privinţa drepturilor minorităţilor, Kelemen Hunor n-ar prea avea motive să se plângă. În nici o ipostază. Vor fi unele probleme cu judeţele Harghita, Covasna şi nu numai, dar cu înţelepciune pot fi alese soluţiile optime. Premierul Luca Niculescu, la întâlnirea de peste două ore, cu reprezentanţii Asociaţiei municipiilor din România, a anunţat că procesul de comasare voluntară este prevăzut până în martie anul viitor, iar ulterior guvernul va analiza soluţiile pentru continuarea reformei administrativ-teritoriale. Harta propusă e destul de logică şi coerentă. N-are nimic strident. Luca Niculescu nu a precizat dacă va urma o etapă de comasare obligatorie sau dacă guvernul îşi angajează răspunderea pe acest proiect. Sunt, cum spuneam, deocamdată, multe discuţii, şi bine ar fi dacă ele s-ar purta doar de persoanea vizate. Reorganizarea judeţelor, în opinia primarului Craiovei, este o propunere a PSD, dar nu o decizie adoptată. „Discuţia se va face şi cu Asociaţia municipiilor din România, dar şi cu toate structurile asociative, astfel încât să se ajungă la o idee optimă, care să fie cât mai acceptabilă”. Oltenia, de pildă, rămâne în hotarele ei cunoscute, de când ne ştim, nu se extinde spre alte zone, sau puncte cardinale. Reorganizarea administrativă, după unii obligatorie, după alţii nu, generează o falsă dezbatere, deşi ar putea fi considerată un moment de regândire a administraţiei locale, într-o Românie care, declarativ, vrea să se modernizeze, ştiind ce presupune un asemenea deziderat. Când sate întregi, de pe întreg teritoriul ţării, „se topesc”, şi asta de ani buni, din cauza unui spor natural negativ, a nu discuta despre o reformă administrativ-teritorială, sau a respinge o astfel de idee, nu e deloc în regulă.
Un articol de Mircea Canțăr

