Miercuri, 14 octombrie 2026, a început unul dintre cele mai ciudate procese din istoria europeană. Acesta se desfășoară la Tribunalul Regional Superior Hanseatic (Hanseatisches Oberlandesgericht) din Hamburg. Inculpatul este Serhii Kuznețov, un fost ofițer ucrainean, în vârstă de 50 de ani, acuzat că a organizat și dirijat atacul cu bombă din septembrie 2022 asupra a trei dintre cele patru conducte ale gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia și Germania pe sub Marea Baltică.

Procurorii federali germani spun că operațiunea a fost desfășurată de agenți ucraineni care au acționat în numele unor autorități de stat ucrainene neidentificate. Guvernul ucrainean a negat orice implicare.

Parchetul Federal German (Generalbundesanwaltschaft) susține că Kuznețov a condus un grup de agenți — din care făceau parte scafandri profesioniști și un specialist în explozibili — grup care, la 6 septembrie, ar fi închiriat iahtul cu pânze Andromeda, de 15 metri,ancorat în portul de agrement Hohe Düne din Warnemünde (aflat în vecinătatea orașului Rostock, Germania).

Dintre toate elementele uluitoare ale acestei povești, acest detaliu mi se pare cel mai bizar. O operațiune de scufundare făcută pentru a plasa  încărcături de explozibil puternic în patru puncte diferite, la o adâncime de aproximativ 75 de metri, necesită următorul echipament:

Sisteme de gaz și de respirație

  • Amestecuri gazoase Trimix sau Heliox – pentru gestionarea narcozei cu azot și a toxicității oxigenului la adâncimi extreme.
  • Aparate de recirculare (rebreather) sau sistem cu două butelii dorsale + butelii de decompresie – ansamblu de două butelii pe spate pentru gazul de adâncime combinat cu butelii laterale de decompresie (conținând amestecuri bogate în oxigen sau oxigen pur pentru etapele de decompresie).
  • Detensoare izolate de mediul exterior – seturi de detensoare independente, de înaltă performanță, pentru fiecare butelie în parte.

Protecție termică și echilibru hidrostatic

  • Costum uscat – un costum uscat rezistent (heavy-duty), purtat cu echipament termic de corp corespunzător (sub-costum), este de obicei obligatoriu, deoarece temperatura apei scade drastic la adâncimea de 75 de metri.
  • Aripă de compensare cu ham sau vestă tehnică (BCD) – un sistem cu placă dorsală (backplate) și aripă cu capacitate mare de ridicare, capabil să susțină mai multe butelii grele din oțel.

Siguranță, navigație și echipamente de rezervă (redundanță)

  • Procesoare de adâncime și calculator tehnic de scufundări (backup) – computere de scufundare tehnică cu suport pentru amestecuri gazoase multiple, completate de procesoare de adâncime și timp (bottom timers) de rezervă, analogice sau digitale.
  • Balize de semnalizare la suprafață (SMB) și saci de ridicare – balize de semnalizare (SMB) de înaltă vizibilitate, de nivel comercial, și saci de ridicare pentru semnalizarea urcării la suprafață.
  • Mulinete de siguranță și mosoare (spools) – mulinete robuste cu fir de mare rezistență (cum ar fi o mulinetă principală de siguranță și mulinete pentru epave).
  • Dispozitive de tăiat și tăietoare de cabluri/fire – cuțite de rezervă sau tăietor de chingi pentru gestionarea pericolelor de agățare sau încurcare.
  • Echipament de semnalizare și salvare – lumini stroboscopice, oglindă de semnalizare, fluier și un dispozitiv GPS de semnalizare marină (cum ar fi Nautilus Marine Rescue GPS).

Oare spectacolul oferit la 6 septembrie 2022, când șase ucraineni  târau tot acest echipament pe Cheiul G al bazei navale de agrement Hohe Düne și îl încărcau pe un iaht cu pânze, nu a ridicat niciun semn de întrebare?

Potrivit procurorilor, conspiratorii au folosit identități false, au transportat explozibil de uz militar și au atașat dispozitive explozive de conductele submarine. Deflagrațiile rezultate, produse la 26 septembrie, au distrus trei ramificații ale gazoductului și au eliberat cantități uriașe de metan în Marea Baltică — de departe cel mai grav incident de poluare cu metan (gaz cu efect de seră) provocat de om de-a lungul întregii sale istorii (465.000 de tone metrice). În vreme ce oamenii obișnuiți sunt nevoiți să strângă cureaua pentru a atinge, cât mai repede, obiectivul de neutralitate a emisiilor, ”seniorii răboiului” pot polua în deplină impunitate.

Iată câteva dintre capetele de acuzare menționate în relatările presei germane privitoare la acest proces:

  1. Crime de război prin atacarea obiectivelor civile (Kriegsverbrechen gegen zivile Objekte). Procurorii susțin că gazoductele Nord Stream reprezentau o infrastructură energetică civilă protejată de dreptul internațional umanitar. Acuzația este formulată în baza Codului germano-federal al infracțiunilor împotriva dreptului internațional (Völkerstrafgesetzbuch), care permite urmărirea penală a anumitor crime de drept internațional.
  2. Crime de război prin atacarea obiectivelor civile (Kriegsverbrechen gegen zivile Objekte). Procurorii susțin că gazoductele Nord Stream reprezentau o infrastructură energetică civilă protejată de dreptul internațional umanitar. Acuzația este formulată în baza Codului germano-federal al infracțiunilor împotriva dreptului internațional (Völkerstrafgesetzbuch), care permite urmărirea penală a anumitor crime de drept internațional.
  3. Distrugerea de construcții și instalații (Zerstörung von Bauwerken). Articolul 305 din Codul Penal german (StGB) incriminează distrugerea ilegală a construcțiilor și instalațiilor tehnice. Procurorii susțin că distrugerea intenționată a gazoductelor se încadrează în această categorie.
  4. Perturbarea serviciilor de interes public (Störung öffentlicher Betriebe). Articolul 316b din Codul Penal german (StGB) sancționează intervențiile ilegale asupra infrastructurii destinate furnizării de servicii publice esențiale, inclusiv aprovizionarea cu energie.
  5. Sabotaj anti-constituțional (Verfassungsfeindliche Sabotage). Postul de televiziune ZDF a menționat suplimentar această acuzație, care ridică problema dacă operațiunea a avut ca scop subminarea securității sau a ordinii constituționale a Germaniei.

Această încadrare faptică și juridică complexă — care constă în acuzații de participare sau complicitate — este de o importanță capitală: procurorii nu trebuie să dovedească faptul că Serghei Kuznețov a plasat personal încărcăturile explozive, dacă pot stabili că acesta poartă răspunderea penală pentru planificarea, coordonarea sau participarea la operațiune.

Kuznețov neagă orice implicare, însă nu a pledat oficial „vinovat” sau „nevinovat” în sensul procedurilor penale americane.

De regulă, procedura penală germană nu presupune formularea unei pledoarii în stil american la deschiderea procesului. După citirea actului de acuzare, la 14 octombrie, Kuznețov și-a exercitat dreptul la tăcere. Avocații săi au declarat că acesta neagă orice participare la actul de sabotaj, iar avocatul apărării, Nicola Canestrini, a invocat alibiul clientului său, declarând că,  la data comiterii sabotajului, acesta se afla în Ucraina.

În prima ședință de judecată, avocații au solicitat clasarea cauzei și au contestat încadrarea operațiunii drept crimă de război de către procurori.

Apărarea susține că gazoductele reprezentau o țintă militară legitimă

Avocații lui Kuznețov susțin că rețelele Nord Stream nu erau pur și simplu o infrastructură energetică civilă. Aceștia argumentează că Rusia s-a folosit de exporturile de gaze naturale pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei și pentru a exercita presiuni economice și politice asupra statelor europene.

Canestrini a descris gazoductul drept „o armă a Rusiei” și a întrebat dacă distrugerea infrastructurii unui stat agresor, fără a provoca victime omenești, constituie în mod necesar o faptă ilicită.

Această linie de argumentare invocă dreptul internațional al conflictelor armate, care delimitează clar obiectivele civile de cele militare legitime. Cu toate acestea, simplul fapt că o infrastructură generează venituri pentru un stat beligerant nu o transformă automat într-o țintă militară legală. Instanța va trebui să evalueze relevanța militară efectivă a gazoductului, funcțiile sale civile și normele aplicabile ale dreptului internațional umanitar.

Apărarea a invocat, de asemenea, excepția imunității în cazul actelor săvârșite de cadrele militare, în numele unui stat suveran. Instanțele germane și-au exprimat deja scepticismul cu privire la acest aspect, mai ales că deflagrațiile au afectat interesele energetice și drepturile de suveranitate ale Germaniei.

Avocații lui Kuznețov susțin că, în calitate de ofițer ucrainean, acesta rămâne supus obligației de a păstra secretul militar. Conform declarațiilor făcute în instanță, superiorii săi ierarhici nu l-au autorizat să discute despre presupusa operațiune, nici măcar în mod confidențial, cu propriii săi apărători.

Aceștia susțin că restricția face imposibilă desfășurarea unui proces echitabil, deoarece Kuznețov nu poate dezvălui probe care i-ar putea fi favorabile fără a încălca ordinele militare ucrainene. Prin urmare, apărarea a solicitat încetarea procesului penal.

Ceea ce creează o dilemă juridică extrem de complexă: poate o instanță penală germană să judece fapte ce vizează o operațiune militară străină clandestină, atâta timp cât inculpatul susține că propriul său guvern îi interzice să își explice acțiunile?

Poporul german, înșelat de propriul său guvern

Procurorii federali susțin că autoritățile de stat ucrainene au organizat și coordonat atacul. În același timp, guvernul Cancelarului Friedrich Merz și-a reafirmat recent dorința de a oferi un sprijin financiar și militar substanțial Kievului.

Din februarie 2022 și până în prezent, guvernul german a furnizat sprijin civil și financiar bilateral de peste 43,3 miliarde de euro, alături de alte aproximativ 57,6 miliarde de euro, reprezentând sprijin militar acordat sau bugetat.

În octombrie 2026, ministrul apărării, Boris Pistorius, a anunțat un contract suplimentar de asistență militară în valoare de peste 2 miliarde de euro. Concomitent, guvernul a anunțat un pachet militar separat, de 1 miliard de euro, axat pe armament de lovire la distanță, drone de atac, tehnologie de satelit și producție de sisteme anti-dronă, destinat consolidării apărării aeriene a Ucrainei.

Din această perspectivă, poporul german pare victima unei umilințe de proporții — jucând practic rolul soțului care îi plătește soției vacanțe de lux alături de amant.

Ni-l putem imagina achitând o factură emisă de Mola Yachting Hohe Düne pentru o croazieră romantică de trei săptămâni pe Marea Baltică. Și, primind a doua zi fotografii cu soția sa, îmbrăcată într-o rochie pe care tocmai i-a cumpărat-o și bând șampanie la bordul iahtului, alături de un chipeș oligarh ucrainean, împreună cu o ilustrată din insula Christiansø, pe care scrie mâzgălit:

„Eu și Serghei ne simțim minunat. Sper că la birou totul este bine  și că afacerea ta nu va fi prea afectată de prețurile mari la energie. Le-am spus celor de la Mola Yachting să-ți trimită chitanța prin email.”

John Leake este un jurnalist cunoscut pentru cărțile sale de investigație criminologică, comentariile politice și analizele din timpul pandemiei de COVID-19. Cartea de non-ficțiune Entering Hades: The Double Life of a Serial Killer (2007), despre criminalul în serie austriac Jack Unterwege a fost extrem de apreciată și nominalizată la premii importante (Edgar Award). Este totodată autorul (alături de cardiologul american dr. Peter McCullough) cărții The Courage to Face COVID-19: Preventing Hospitalization and Death While Battling the Bio-Pharmaceutical Complex (2022) și a bestsellerului New York Times Vaccines: Mythology, Ideology, and Reality. Cea mai recentă carte a sa este Mind Viruses: America’s Irrational Obsessions.

Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă

Sursa: aici

Imagine generată de Grok

Linkurile de verificare a infomației pot fi găsite în articolul după care s-a făcut traducerea.