Europa pare a fi pe pe moarte – în sensul că se transformă cu repeziciune în ceva fundamental diferit de ceea ce a fost încă de la nașterea lumii occidentale. Unii cred că ne aflăm într-un punct fără întoarcere. Alții, însă, mai speră într-o răsturnare de situație. Cert este că ne aflăm pe ultima sută de metri.

Pe parcursul istoriei s-au ridicat și au căzut națiuni și imperii. După cum, națiuni și imperii au ajuns, de asemenea, în pragul colapsului, doar pentru a se putea ridica din nou și a deveni mai puternice. Este o chestiune de cauzalitate istorică. Nimic sub soare nu durează pentru totdeauna.

Uniunea Europeană poate fi privită ca un imperiu modern, de fapt succesorul tuturor fostelor imperii europene din ultimele milenii. Este vorba despre 27 de națiuni care, împreună, au dominat scena mondială a ultimei jumătăți de secol.

Dar, de la o vreme încoace am început să parcurgem vremuri de restriște.

Puterea și influența europeană sunt în scădere. Previziunile demografice sunt pesimiste, deoarece europenii nu mai fac copii. Economia europeană, cândva lider mondial, a început să încetinească, pentru a fi până în cele din urmă depășită de superputeri în curs de dezvoltare precum China și India. Statele europene nu doar că nu se mai află la cel mai înalt nivel în cercetare sau în dezvoltare, dar nu mai au nici oamenii de cultură și savanții pe care i-au avut cândva.

În ceea ce privește puterea militară, Uniunea Europeană nu este capabilă să se apere singură din punct de vedere militar.

Mai rău decât atât, se pare că Europa se sinucide cultural. Cedează tot mai mult teren islamismului și își reneagă propria identitate creștină, distrugând cu bună știință valorile pe baza cărora a fost creată.

Europa pare a se transforma, pe zi ce trece, într-un loc în care nu mai există bine și rău, corect sau greșit, într-un loc fără bărbați și fără femei, fără copii, fără reguli etice și principii morale, fără libertate de exprimare, fără națiuni și, desigur, fără Dumnezeu.

Cum își revin națiunile și imperiile, după o perioadă de greutăți? De regulă, cei care pot schimba totul din temelii sunt liderii. Conducătorii noștri de până acum s-au dovedit însă incapabili de schimbare și, din motive lesne de înțeles, nici nu și-au dorit-o vreodată. Dar, Europa se poate totuși schimba. O putem schimba noi, europenii.

Istoria Occidentului a început în 490 î.Hr., pe Câmpia de la Maraton, când, pentru prima dată, perșii au fost înfrânți decisiv într-o bătălie deschisă, fiind siliți să se retragă în Asia. Cei care au ținut piept năvălitorilor și au făcut istorie au fost oamenii obișnuiți – cetățenii atenieni.

Spiritul european a reușit să supraviețuiască vreme de mai bine de două mii de ani. Ce se va întâmpla mai departe a depins și continuă să depindă tot de oamenii obișnuiți, cei care, de data aceasta fără arme și armuri, au avut, din nou, un cuvânt important de spus.

Ieri am fost chemați să rezistăm pe baricade într-una din cele mai importante bătălii ale vieții noastre. Zarurile au fost aruncate!

N.B.