Într-un interviu acordat AFP, preşedintele ucrainean, căruia i-a expirat mandatul, fără să fie organizate alegeri, pentru a i se asigura continuitatea sau succesiunea, Constituţia excluzând alegerile pe timpul legii marţiale, a vorbit despre provocările cu care se confruntă Ucraina, noul asalt al forţelor militare ruse, care recent ar fi ocupat Klichchiivka (un sat din regiunea Doneţk), ajutorul occidental, lipsa resursei umane, armistiţiul olimpic, invitarea Beijingului la summit-ul de pace din Elveţia de luna viitoare. În nota de acum abişnuită, nu lipsită de optimismul de circumstanţă, Volodimir Zelenski a încercat să sugereze că rămâne încrezător. „Rusia vrea să cucerească Harkovul, dar înţelege că este o bătălie dificilă, fiindcă avem forţe capabile să reziste mult timp (…)”. Dar deja 257 km pătraţi au fost ocupaţi, între 9 şi 15 mai, potrivit datelor Institutului pentru Studii de Război (ISW), cu sediul în SUA. „Avem 25% din ceea ce este necesar pentru apărarea Ucrainei, mă refer la sistemele de apărare aeriană. Şi avem nevoie de 120-130 de avioane F16 pentru a atinge paritatea cu Rusia”. Pe linia frontului, situaţia este aşadar uşor favorabilă forţelor ruse, dacă nu staţionară. Zelenski ridică tonul la occidentali, solicitând în continuare noi şi noi ajutoare. Nimic nou aşadar şi totuşi… Zelenski a respins propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron în privinţa unui armistiţiu olimpic pe durata desfăşurării Jocurilor Olimpice, pe motivul lipsei de încredere în Vladimir Putin. De altfel, nici acesta nu şi-a dat consimţământul în respectiva chestiune. Volodimir Zelenski şi-a mai exprimat dorinţa ca Beijingul să fie reprezentat la summit-ul de pace din 15-16 iunie din Elveţia, deşi nu sunt semnale promiţătoare că va participa. Să nu uităm că Beijingul are propriul său plan de pace, enunţat de mai multă vreme. Ce a mai spus Zelenski: „Ne aflăm într-o situaţie absurdă, în care Occidentul se teme că Rusia va pierde războiul, dar în acelaşi timp nu vrea nici ca Ucraina să nu-l piardă”. Mesajele preşedintelui ucrainean sunt de acum cunoscute, pe alocuri ambigue, dacă nu confuze, însă justificate, în plan uman. Doreşte, cum este şi firesc, să transmită un sentiment de încredere ucrainenilor şi în acelaşi timp să ofere unele garanţii aliaţilor, la summit-ul pomenit, deşi liniile de apărare ale Ucrainei se subţiază. Mulţi militari ucraineni se simt abandonaţi şi consideră comanda lor vinovată pentru nepregătirea adecvată în vederea ofensivei ruse. NATO, la rândul său, analizează posibilitatea de a trimite instructori în Ucraina pentru a-i pregăti mai bine pe cei circa 150.000 de militari ucraineni, despre care se vorbeşte că ar putea fi trimişi pe linia frontului. Numai că asta nu se poate face peste noapte. Pierderile umane şi materiale sunt uluitoare. De-o parte şi cealaltă. Contraofensiva din iunie anul trecut, care era de aşteptat să spargă frontul rusesc, a fost un dezastru la toate nivelurile. Marţi, Kievul a lansat o nouă idee în materie de apărare: aliaţii săi să doboare de pe teritoriul lor rachetele ruseşti care ţintesc teritoriul ucrainean, dacă „toate mijloacele necesare” pentru a face acest lucru nu sunt puse la dispoziţia forţelor ucrainene. Propunerea a venit de la şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, într-o conferinţă de presă comună cu omologul german, Annalena Baerbock. Mai multe ţări ale UE doresc începerea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Moldova înainte de sfârşitul lunii iunie, dar Ungaria rămâne principalul obstacol. Escaladarea războiului pare de acum o certitudine. Ramzan Kadîrov, liderul de la Groznii, a anunţat ieri că a discutat cu Vladimir Putin la Kremlin şi s-a oferit să trimită, potrivit Reuters, luptători ceceni pentru a sprijini Moscova. Şi este vorba de zeci de mii de luptători bine antrenaţi şi echipaţi. Nu există niciun semn că acest conflict se va încheia în curând. Sunt în schimb destule semnale, şi există temere, că NATO va fi pusă în situaţia de a se confrunta cu Rusia. Se prefigurează un conflict de lungă durată.

 

Un articol de Mircea Canțăr