Zoltán Kottász

Joi, 9 mai a fost o zi istorică în ceea ce privește relațile bilaterale dintre Ungaria și China, cele două țări semnând în această zi optsprezece noi acorduri menite să le aprofundeze cooperarea economică.

”Ungaria va continua să ofere condiții echitabile companiilor chineze care investesc în țara noastră și vom crea în Ungaria cele mai bune condiții pentru întâlnirea și cooperarea tehnologiilor moderne occidentale cu tehnologiile moderne din est”, a declarat premierul Viktor Orbán la conferința de presă comună cu președintele chinez Xi Jinping. El a menționat că trei sferturi din învestițiile de anul trecut în Ungaria au venit din China și a vorbit despre rolul Beijingului în schimbarea echilibrului de putere al lumii. În ultimele două decenii, comerțul dintre Ungaria și China a crescut de la 3 miliarde de dolari la 12 miliarde de dolari.

China va investi în dezvoltarea, la Budapesta, a unei căi ferate ocolitoare pentru transportul mărfurilor și a unei legături feroviare între capitală și aeroportul principal, precum și în continuarea construcției unei conexiuni feroviare de mare viteză între Budapesta și Belgrad, capitala Serbiei. Ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a subliniat că investițiile sunt necesare pentru ca produsele fabricate în uzinele deținute de chinezi în partea de est a Ungariei să poată fi ușor accesibile pe piețele vest-europene.

Unul dintre cei mai mari investitori, CATL, construiește o fabrică de baterii de 7,3 miliarde de euro în orașul Debrecen, cea mai mare investiție străină directă din Ungaria. La sfârșitul anului trecut, China BYD, unul dintre cei mai mari producători de vehicule electrice din lume, a anunțat că își construiește prima fabrică europeană în sudul orașului Szeged. Guvernul lui Viktor Orban speră că Ungaria va deveni un centru global al producției de baterii litiu-ion.

Acordurile semnate joi urmăresc, de asemenea, să consolideze Inițiativa Belt and Road (Noul drum al mătăsii, n.tr.), o rută comercială care leagă China de Europa Centrală și de Est prin portul Pireu, din Grecia (controlat de chinezi). Conform ministrulului Afacerilor Externe și al Comerțului, Péter Szijjártó, China va investi, de asemenea, în extinderea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice din Ungaria și în modernizarea punctelor de trecere a frontierei dintre Ungaria și Serbia.

Printre alte acorduri comerciale, Budapesta și Beijing vor căuta, de asemenea, modalități de cooperare în domeniul energiei nucleare, un sector pe care, în încercările sale de a face economia mai ecologică, Ungaria este dornică să îl extindă. Astfel, guvernul maghiar speră într-o creștere a proporției energiei nucleare din mixului energetic al țării la 60-70%, până în deceniul următor.

Ungaria a fost a treia și ultima destinație a lui Xi Jinping într-un turneu european care, săptămîna trecută, a început cu Franța și a continuat în Serbia. Șeful celei de-a doua mari economii a lumii a vizitat Europa pentru prima dată în ultimii cinci ani dar, în vreme ce Ungaria și Serbia sunt deschise comerțului liber și se opun strategiei de ”decuplare” a UE de China, Franța și-a exprimat o viziune mult mai protecționistă vizavi de importurile mărfurilor chinezești. La Paris, președintele Emmanuel Macron și șefa Comisiei UE, Ursula von der Leyen, l-au presat pe Xi Jinping să asigure un comerț mult mai echilibrat cu Europa și să își folosească influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

În vizita sa la Budapesta, Xi și-a exprimat speranța că Ungaria va promova ”o dezvoltare stabilă și solidă a relațiilor China-UE”, în a doua jumătate a acestui an când, în cadrul președinței rotative a UE, va accede la conducerea Uniunii.

Cei doi lideri au convenit, de asemenea, să promoveze pacea în Ucraina. Xi a subliniat angajamentul dintotdeauna al Chinei în susținerea păcii, iar Orbán a spus că sprijină toate eforturile internaționale care urmăresc obținerea încetării focului și începerea negocierilor de pace. ”Vocea noastră, vocea Ungariei, este o voce singulară în Europa. Europa susține războiul. Singura excepție este Ungaria”, a adăugat el, referindu-se la faptul că Ungaria a fost singurul stat al UE care, de la începtul războiului, s-a opus trimiterii de arme în Ucraina.

Traducere și adaptare: Nedeea Burcă

Sursa: aici

Zoltán Kottász este jurnalist al The European Conservative, care locuiește la Bruxelles. A lucrat mulți ani ca jurnalist și ca redactor al cotidianului Maghiar Nemzet. Domeniul său preferențial de interes este politica europeană.