Când membrii Alianței NATO s-au întâlnit la Madrid săptămâna trecută , unul dintre punctele de pe ordinea de zi prezentate a fost solicitarea Finlandei și Suediei de a adera oficial la alianță. Conducerea NATO a salutat solicitarea lor, secretarul general Jens Stoltenberg afirmând că „apartenenta celor două țări la NATO ar crește securitatea noastră comună”. Deși statul membru Turcia a semnalat inițial că s-a opus ideii, și-a anulat opoziția după negocierea de marți care eliberează calea pentru statele nordice. Deși extinderea NATO ar putea părea un lucru înțelept de făcut în lumina invaziei Ucrainei de către Rusia, nu este nevoie de multă analiză sobră pentru a concluziona că adăugarea a încă doi membri NATO va avea probabil un efect opus față de ceea ce speră secretarul general. În loc să scadă șansele de război, apartenența Finlandei și a Suediei ar crește riscul unui conflict viitor pentru întreaga alianță; adăugarea a încă două declanșatoare pentru articolul 5 — prevederea din Carta NATO care stipulează că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor — ar crește riscul de război pentru întreaga alianță. În orice caz, acesta ar fi un curs dezavantajos, având în vedere că ar face și Finlanda și Suedia mai vulnerabile. Aderarea Finlandei și Suediei la NATO este „opusul a ceea ce dorea președintele Putin”, spune fostul ambasador Bill Taylor in 29 IUNIE 2022. Rusia nu reprezintă o amenințare realistă pentru Suedia sau Finlanda. Începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, Rusia nu a manifestat cel mai mic interes pentru achiziția teritorială în nicio țară și, de fapt, Finlanda și Rusia au fost în relații amicale în timpul Războiului Rece. În schimb, Rusia a afirmat în mod constant și clar timp de 15 ani că a considerat orice extindere a NATO de-a lungul graniței sale, fie în Ucraina, fie în Georgia, ca o amenințare existențială pentru care ar folosi forța pentru a o preveni – și de fapt a făcut acest lucru de două ori (Georgia 2008 și Ucraina 2014). Astfel, Georgia și Ucraina aveau motive să se teamă de un atac rusesc. Finlanda și Suedia nu.

Extinderea aderării la NATO la aceste două țări nu ar împovăra doar SUA, care ar fi de așteptat să intre în război în numele acestor două state nordice dacă sunt atacate. Ar pune si Helsinki și Stockholm, de asemenea, in dificultate. Până acum, dacă ar fi izbucnit vreodată un război între NATO și Rusia, atât Finlanda, cât și Suedia ar fi fost protejate de statutul lor neutru. Dacă noua calitate de membru ar fi extinsă la ambii, acea protecție ar dispărea. Dacă cei doi ar deveni membri NATO și alianța ar intra în război cu Rusia în viitor, ambele țări ar fi aruncate aproape imediat într-un conflict armat, indiferent dacă ar dori sau nu – și chiar dacă interesele lor naționale nu ar fi amenințate altfel. Având în vedere statutul lor de membri NATO, Kremlinul va ataca aproape sigur aerodromurile și porturile din ambele țări pentru a împiedica alți aliați să-și folosească facilitățile pentru a organiza atacuri împotriva Rusiei. Dar există un motiv și mai important pentru a ne opune extinderii alianței în prezent: nu este necesar. Rusia s-a expus ca fiind șocant de slabă în puterea militară convențională și acum este clar, dincolo de orice îndoială, că forțele terestre ruse nici măcar nu au capacitatea de a invada alianța NATO. Nu este în întregime clar că Moscova va putea captura întreaga regiune Donbas, în Ucraina, direct la granița sa. Rusia este constrânsă în capacitatea sa de a proiecta putere dincolo de țara sa de deficiențe sistemice ale sistemului său logistic. Este foarte dificil să obțina provizii dincolo de mai mult de 180 de mile distanță și practic imposibil dincolo de aceasta fără legături feroviare dedicate.

Este de înțeles că oamenii care locuiesc în apropierea Rusiei s-ar teme că într-o zi Rusia i-ar putea invada în timp ce a invadat Ucraina și asta, fără îndoială, a determinat Suedia și Finlanda să facă o întoarcere bruscă față de preferințele lor de mult timp pentru neutralitate. Dar o evaluare lipsită de emoție a cartierului lor general ar arata că temerile lor sunt nerealiste. Suedia și Finlanda nu au un risc mai clar de atac de la Moscova decât au fost în ultimii 70 de ani. Deși SUA s-au arătat de asemenea dornice să extindă alianța cu aceste țări, aderarea Suediei și, mai ales, a Finlandei, cu greu s-ar putea spune că promovează interesul național american. Finlanda împarte o graniță de aproximativ 800 de mile cu Rusia pe care NATO s-ar fi angajat să o apere, iar această apărare – sau staționarea infrastructurii militare NATO în Finlanda – ar risca să antagonizeze Rusia. Washingtonului ar trebui să ii fie cel puțin clar că, dacă Finlanda devine membru NATO, se așteaptă ca europenii să fie însărcinați cu apărarea graniței Finlandei, deoarece SUA înseși fac deja prea mult pentru apărarea țărilor europene bogate și capabile. Nimic din toate acestea nu înseamnă însă că Rusia nu reprezintă un pericol pentru Europa. Da. Dar natura amenințării nu este puterea militară convențională; este masivul arsenal nuclear rusesc care aproape ar putea distruge SUA și Europa într-un scenariu de tip Armaghedon.

Sursa aici