„Limba este cartea de noblețe a unui neam.” (Vasile Alecsandri)  

Limba română este foarte greu de mânuit, sunt numeroase capcane, iar noi trebuie să le evităm.

 

Prepoziția și conjuncția sunt părți de vorbire neflexibile a căror utilizare greșită poate duce la sensuri diferite. În acest articol, semnalez posibile confuzii.

 

  • Prepoziția de către nu trebuie utilizată în locul lui de, astfel sunt corecte enunțurile: Rezultatele au fost notate de către istorici. (agent uman)

Rezultatele au fost înregistrate de documente. (agent nonuman)

  • Norma condamnă utilizarea lui ca și pentru a evita cacofoniile; nu este corect: Doresc ca și cartea mea să fie publicată. Se poate reformula enunțul: Doresc publicarea cărții mele.
  • Nu sunt recomandate nici construcțiile: A lucrat ca și consilier. L-a luat ca și consilier. Se pot utiliza structuri de tipul: A lucrat în calitate de consilier. L-a luat drept consilier. L-a ales ca ambasador. Ca specialist, pot explica situația.
  • Secvența ca și (ca marchează o comparație, și este adverb focalizator) poate fi utilizată cu sensul precum și: În oraș, intelectualii, în special profesorii și preoții, ca și foștii ofițeri, s-au adunat în fața școlii.
  • Prepoziția de este utilă în sintagme de tipul: șef de secție (nu șef secție) și nu se recomandă folosirea ei în locul genitivului: măsuri la nivel de școală, corect este: măsuri la nivelul școlii.
  • Prepoziția trebuie reluată înaintea fiecărui determinant: lipsa de atenţie şi de interes/ scrie cu creionul, cu stiloul/ discută despre valori și despre teme.
  • Uneori, prepoziția în ia locul prepoziției cu sau între: A abordat problema în speranța că va reuși. Tema familiei apare în unul dintre romanele acestui scriitor. În una din zile s-a hotărât a spune adevărul. Sunt corecte: A abordat problema cu speranța că va reuși. Tema familiei apare într-unul  dintre romanele acestui scriitor. Într-una din zile s-a hotărât a spune adevărul.
  • Între se folosește adesea în locul lui dintre: A parcurs drumul între cele două orașe. Distanța între cele două localități nu este mare. Corect este: A parcurs drumul dintre cele două orașe. Distanța dintre cele două localități nu este mare.
  • Cu sau dePrepoziția de arată destinaţia, cu arată conţinutul, marchează modificare. Se recomandă structurile: pahar cu apă/ cu suc, sticlă cu vin, cană cu lapte.
  • Sunt și alte situaţii în care prepoziţia de este folosită în mod incorect în locul lui cu: tânăr de reale virtuţi,  sala de flori mov, în loc de: tânăr cu reale virtuţi,  sala cu flori mov.
  • Acordul se realizează la plural când apar grupările: împreună cu, și cu: Profesorul împreună cu elevul au realizat un proiect interesant. Maria și cu prietena sa au plecat la munte.
  • Cu se întrebuinţează greşit în locul altor prepoziţii: s-a preocupat cu…, abundă cu…în loc de: s-a preocupat de…, abundă în…; verbele a se ocupa şi a se preocupa fac parte din aceeaşi sferă semantică, dar primul foloseşte  prepozițiile cu şi de, determinanţii celui de-al doilea introducându-se corect numai prin prepoziția de.
  • Oscilaţiile între deşi cu se manifestă şi în sens invers, răspândindu-se în ultimul timp construcţii greşite, de tipul: sufăr cu ficatul, cu ulcerul,  în loc de: sufăr de ficat, de ulcer;
  • Conjuncția or (livresc) este echivalentă cu așadar, pe când conjuncția ori este sinonimă cu sau: Decizia a fost luată; or (nu ori) numai realitatea va demonstra dacă a fost corectă ori (sau) greșită.
  • Se recurge adeseori inutil la construcția faptul că: Precizăm faptul că rezultatele au fost afișate. Este corect: Precizăm că rezultatele au fost afișate.

În consecință, prepoziția, conjuncția sunt valori morfologice cărora trebuie să le acordăm maximă atenție.

 

 

Bibliografie:

Vintilă Rădulescu, Ioana, coordonatoare, DOOM, ediția a III-a, editura Univers  Enciclopedic Gold, 2021

Pană Dindelegan, Gabriela, coordonator, Dicționar de interpretări gramaticale, editura Univers  Enciclopedic Gold, 2020

https://limbaromana.org/revista/prepoziţiile-in-limba-romană-scrierea-şi-folosirea-lor-corectă

 

 

 

Rubrică realizată de profesor Aurelia Gheorghe