Stimați cititori,

Am fost puternic influențat de Vincent Van Gogh, la începutul drumului meu în pictură. A fost idolul meu și temele, stilul , tehnica marelui Van Gogh mă copleșeau…Pictam cu pensule rotunde precum Van Gogh și foloseam ceea ce se chema „paleta clară” a marelui maestru, adică , aproape exclusiv, culori primare….

 

Iată câteva exemple

Crângul

 

Este greu să vorbești despre subiecte care îți sunt dragi, care îți sunt foarte apropiate…Acesta este motivul pentru care am tot amânat să vă vorbesc despre Van Gogh…

Îl vom urmări pe Vincent Van Gogh, de la viața între minerii din Borinage până la Arles și până la gloria eternă…Pictorul care a vândut un singur tablou în timpul vieții, este azi unul dintre cei mai scumpi artiști ai omenirii

 

Wikipedia spune despre Van Gogh: Vincent Willem van Gogh (1853 – 1890) este un pictor neerlandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii și impactul emoțional. A suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere. Van Gogh și-a petrecut copilăria la Haga, după care a plecat în Anglia. Acolo a vrut să devină pastor, la fel ca tatăl său, și, din 1879, a lucrat ca misionar într-o regiune minieră din Belgia. În acest timp a început să schițeze oameni din comunitatea locală și, în 1885, a pictat prima sa operă de succes, Mâncătorii de cartofi. Paleta lui de atunci conținea tonuri închise.

Mâncătorii de cartofi

 

În martie 1886 artistul s-a mutat la Paris și acolo i-a descoperit pe impresioniștii francezi.

Lan de grâu cu chiparoși

 

A ajuns la Arles unde a colaborat cu pictorul Paul Gauguin. Din cauza nebuniei van Gogh l-a atacat pe Gauguin cu briciul. Gauguin a reușit să fugă, iar van Gogh și-a tăiat în acces urechea. S-a internat la spitalul din Saint-Rémy-de-Provence. Pentru că nu era sigur de vindecare, Theo, fratele său, l-a trimis la doctorul Gachet în orașul Auvers-sur-Oise. La 27 iulie van Gogh ieșise din cameră să picteze pe câmp. Acolo s-a împușcat în umăr cu un pistol și a murit peste 2 zile. Van Gogh a realizat peste 2.000 de opere de artă, în jur de 900 de picturi și 1.100 de desene și schițe. Astăzi multe dintre operele sale, inclusiv numeroasele lui portrete, peisaje și picturi cu floarea-soarelui, se numără printre cele mai cunoscute și cele mai scumpe din lume. Fiind puțin apreciat în timpul vieții, faima sa a crescut în anii de după moarte. Astăzi el este în general considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți pictori din istorie.

 

Desigur că această succintă prezentare nu ne poate ajuta să înțelegem ce a reprezentat Van Gogh pentru istoria picturii și nici cum a ajuns de la Mâncătorii de cartofi la Lan de grâu cu chiparoși, de la rigoarea școlii flamande de pictură, de la Rembrandt, Hals, la…Van Gogh. Vom urmării împreună biografia și evoluția acestui enorm geniu, și mai ales etapele evoluției picturii sale.

Câteva date biografice. Familia. Vincent van Gogh a venit pe lume într-o familie de pictori și negustori de artă, tatăl său fiind pastor protestant, iar mama sa având înclinații spre pictură în mod special. Familia van Gogh avea rădăcini străvechi. Strămoșii lui Vincent se stabiliseră în Olanda încă din secolul al XVI-lea. Tradiția de a purta același nume în întreaga familie nu a fost ceva neobișnuit, deoarece pe bunicul lui îl chema tot Vincent și a fost absolvent al Universității de Teologie din Leiden în anul 1811.

Portret de Vincent van Gogh reprezentându-l pe bunicul său

 

Bunicul său Vincent, a avut șase fii, dintre care trei au devenit negustori de artă, iată ca și de aici a moștenit talentul și pasiunea pentru artă. În introducerea la ediția Scrisorilor, Johanna van Gogh-Bonger, cumnata pictorului, i-a prezentat genealogia. Numele de familie amintește de Goch, un orășel situat în teritoriul german, la frontiera Limburg-ului, dar la numai câțiva kilometri de provincia Brabantul de Nord de unde era originar Vincent. Este posibil ca familia van Gogh (de Goch) ca și numele ei să se tragă de acolo. S-ar fi putut să fi făcut parte din nobilime, și motivele blazonului ei — o grindă împodobită cu trei trandafiri — dă de crezut că la început cei din familia van Gogh au fost constructori. Tatăl artistului, Theodorus, s-a născut la Benschop în 1822, iar mama, Anna Cornelia, s-a născut în 1819. Din căsătoria lor au rezultat 7 copii, din care primul a murit la puțin timp după naștere. După el s-au născut Vincent van Gogh, Anna Cornelia, Theo, Elisabheta Huberta, Wilhelmine Jacoba și Cornelis Vincent . Pentru Van Gogh, cea mai importantă persoană a fost fratele lui, Theo. Acesta l-a susținut pe artist din punct de vedere financiar, dar și emoțional. Legătura dintre ei a devenit mai strânsă în 1880, anul în care Vincent și-a început cariera artistică. Theo a murit într-o clinică din Utrecht la șase luni după artist, la 25 ianuarie 1891. Toate cheltuielile artistului legate de locuință, de mobilier, de îmbrăcăminte, de mâncare și băutură (din ce în ce mai multă, se pare), de culori și pânze pentru pictură, iar, mai târziu, când Vincent s-a îmbolnăvit de nervi, de tratamentele urmate în mai multe sanatorii – toate au fost suportate de Theo, care, între timp, aduna picturile și desenele trimise de fratele său și se străduia să i le vândă.

Biografia. Pe 30 martie 1852, mama pictorului, Anna, a dat naștere la un copil căruia i-a pus numele Vincent-Willem, care s-a născut mort .Exact peste un an, pe 30 martie 1853, s-a născut un alt fiu căruia i-a fost dat același prenume. Acest copil a urmat școala locală de cadre didactice și casa parohială pentru educație religioasă între 1861 și 1864.

Casa natală a lui van Gogh din Groot Zundert

La vârsta de 12 ani a fost trimis la un mic internat particular din Zevenbergen, un oraș aflat la câteva mile de Zundert, iar la 13 la Institutul Tehnic din Tilburg. Investigațiile recente arată că Van Gogh a început să deseneze încă de mic. 4 schițe din 1862 (pe atunci avea 9 ani) au fost conservate; 2 dintre ele reprezintă natura, celelalte sunt copii. Câteva cunoscut peisaje datează din 1863-1873, în ele marea putere de observație fiind evidentă.

În 1869, la vârsta de 16 ani, se va angaja până la urmă la galeria de artă Goupil din Haga, la unchiul Cent care era negustor de artă, unde se familiarizează cu lucrările artiștilor. În iunie 1873, artistul, fiind avansat în grad, este mutat la sucursala din Londra a firmei Goupil (locul său de la Haga fiind ocupat în noiembrie de către Theo, transferat la rândul său de la Bruxelles). Din august 1873, van Gogh va locui cu doamna Loyer și se va îndrăgosti de fiica acesteia Ursula, însă va afla că aceasta este logodită. În octombrie, în urma intervenției unchiului său, Cent, este trimis la Paris pentru a-l distrage. În decembrie se întoarce pe neașteptate la Londra și încearcă în zadar s-o vadă pe Ursula. În acest timp, pastorul Vincent van Gogh, bunicul lui Vincent, moare la Breda. În Paris trăiește în Montmartre cu un tânăr englez, funcționar la Goupil. Patronii săi, Boussod și Valadon, sunt din ce în ce mai nemulțumiți de el, și în urma unei discuții furtunoase pe care o are cu unul dintre ei, van Gogh își dă demisia pe 1 aprilie 1876.

Van Gogh la 18 ani

Tot în 1876 van Gogh s-a întors în Anglia, mai exact s-a dus în Ramsgate ca să predea într-o mică școală aflată pe Royal Road din Spencer Square. Aranjamentul nu a mers așa că a plecat pentru a deveni asistentul unui preot metodist, urmărindu-și dorința de a „predica Evanghelia pretutindeni”. De Crăciun, el s-a întors acasă și și-a găsit de lucru într-o librărie din Dordrecht pentru o durată de 6 luni de zile. N-a fost fericit în noua lui poziție și și-a petrecut cea mai mare parte a timpului mâzgălind sau traducând pasaje din Biblie în engleză, franceză și germană. Colegul său de cameră la acea vreme, un tânăr profesor numit Görlitz, a amintit faptul că van Gogh mânca frugal și prefera să nu consume carne. În 1877 se duce la Amsterdam la unchiul său Johannes van Gogh pentru a studia teologia și sub supravegherea pastorului Johannes Stricker, un alt unchi de-al său, angajat de familia sa a început să studieze cu zel pentru examenele sale teologice de admitere la Universitatea din Leida.

Casa din Cuesmes în care a locuit Van Gogh în anul 1880.

 

Pică examenul, iar în iulie 1878 pleacă din casa lui Jan. Etapa următoare a fost un curs de trei luni la Bruxelles pentru obținerea unei calificări de predicator. Van Gogh nu a trecut examenul final. Vincent se întoarce la Etten, în casa părintească.

 

Sursa datelor biografice : Wikipedia

Priviți acest studiu !

 

Nu știm dacă Van Gogh a urmat studii de pictură în această perioadă, dar ar fi făcut asemenea desene în orice academie de pictură…

 

Mai puțin cunoscute, aceste desene prevestesc, deja, un mare artist…Scoala flamandă se simte clar…să ne gândim la Rembrandt, la Hals, la Vermeer…Dar, să vedem și câteva picturi…

 

 

 Desigur ne întrebăm, unde este Van Gogh ? unde sunt culorile ?…Va trebui să mai așteptăm câțiva ani…

Bruxelles și Borinage (1878 – 1880). În august, după ce este concediat merge la Bruxelles. Se stabilește pentru o lună în Pâturages în regiunea minieră Borinage din Belgia, la granița cu Franța și trăiește la Nr. 39, Rue de l’Eglise. Vizitează oamenii bolnavi și organizează lecturi religioase din decembrie 1878 până în ianuarie 1879, când obține, pentru șase luni, un post de predicator pentru minerii din Wasmes, Comitetul de Evanghelizare fiind surprins de activitatea sa, precum și de spiritul său de sacrificiu. Acolo trăiește la Nr. 221, Rue du Petit-Wasmes , în casa fermierului Jean-Baptiste Denis și predică la centrul protestant „Salon de Bebe” . Se stabilește la preotul paroh Frank în Cuesmes în regiunea minieră Borinage, unde va sta până pe 15 octombrie 1880.Acolo a susținut familii sărace cu ajutorul lecturilor din Biblie. Tatăl său a plătit pentru fiul său costul unei camere din casa din Rue Eglise, nr. 39, la Paturages. Van Gogh a compromis lucrurile și de această dată. Interpretând exagerat textul evanghelic, a trăit în sărăcie. S-a mutat într-o colibă unde dormea pe podea și se hrănea cu apă și pâine. Tot ce avea a donat săracilor, iar pe cei bolnavi i-a îngrijit cu atenție. Van Gogh și-a continuat cu și mai multă încăpățânare munca sa de predicator în Borinage. Complet afectat de sărăcia din jurul lui, Van Gogh dă tot ce are în posesie, inclusiv o mare parte din hainele sale, minerilor. Atitudinea este socotită de către șefii săi drept excesivă, așa că la sfârșitul perioadei de încercare, iulie 1879, e silit să-și dea demisia. În 1880 corespondența dintre el și Theo a încetat până în luna iulie . Din cauza condițiilor a fost obligat totuși să renunțe la munca de predicator; au urmat apoi pregătirile pentru meseria de artist.

Urmează o epocă foarte grea, când îl părăsește până și credința, și când, pentru prima oară, începe să deseneze cu un fel de înverșunare.

 

 

Sunt convins că pentru mulți dintre Dumneavoastră acest Van Gogh este o surpriză…Așa a fost și pentru mine acum mulți ani cănd am intrat pentru prima data în posesia unui album cu opera completa a marelui maestru…

 

Săptămâna viitoare vom continua călătoria noastră și… încet, încet va apărea și culoarea…vor apărea culorile lui Van Gogh…

 

 

Rubrică realizată de Cezar Corâci