Connor Echols

Connor Echols este reporter al Responsable Statecraft. Anterior, a fost editor asociat al Fundației Nonzero, coautor al unui buletin informativ săptămânal de politică externă. Echols a încheiat recent o bursă la Centrul pentru Studii Arabe din Aman, Iordania. Este licențiat al Universității Northwestern, unde a făcut jurnalism și studii asupra Orientului Mijlociu și a Africii de Nord.

Potrivit unui articol recent din Foreign Affairs, este posibil ca Rusia și Ucraina să fi convenit asupra unui acord provizoriu de încetare a războiului încă din aprilie.

”Negociatorii ruși și ucrainieni păreau să fi căzut de acord în mod provizoriu asupra bruioanelor unui acord interimar negociat”, au scris Fiona Hill și Angela Stent.”Rusia se va retrage pe pozițiile sale pe 23 februarie, când va controla o parte din regiunea Donbas și toată Crimeea, în vreme ce Ucraina ar promite că va renunța să adere la NATO primind, în schimb, garanții de securitate din partea mai multor țări”.

Așa cum a remarcat junalistul Branko Marcetic pe Twitter, știrea pune în lumină rezultatul eforturilor fostului premier britanic Boris Johnson de a opri negocierile. Decizia de a anula acordul a coincis cu vizita din aprilie a lui Johnson la Kiev, în timpul căreia acesta i-a cerut președintelui ucrainian Volodymyr Zelensky să întrerupă discuțiile cu Rusia din două motive esențiale: o dată, cu Putin nu se poate negocia și, al doilea, Occidentul nu este pregătit pentru terminarea războiului.

Aparenta revelație ridică niște întrebări cheie: ce i-a determinat pe liderii occidentali să oprească semnarea unui acord care părea bun? Consideră ei acest conflict un război proxy cu Rusia? Și, cel mai important, cum anume s-ar putea reveni la o înțelegere?

Deocamdată, putem face doar diferite speculații în legătură cu răspunsurile la primele două întrebări. Cea de-a treia fiind, însă, nu mai puțin provocatoare, mai cu seamă având în vedere faptul că, în ultimele luni, atât Ucraina cât și Rusia și-au întărit semnificativ pozițiile de negociere (cel puțin public). Există însă câteva indicii care ne-ar putea ajuta să răspundem.

O posibilă cale de întoarcere către un acord de pace s-ar putea baza pe acordul din iulie, în care Kievul și Moscova au convenit să repornească exporturile de grâu din porturile Ucrainei de la Marea Neagră. Acordul s-a menținut puternic în ciuda ostilităților continue, permițând până acum intrarea pe piața mondială a peste un milion de tone metrice de cereale. Ceea ce demonstrează că fiecare parte este cel puțin interesată de reducerea impactului global al războiului.

Cealaltă variantă este mai complexă, dar nu mai puțin importantă. Chiar ieri [articolul a fost scris pe 2 septembrie, n.m.N.B.], o echipă de inspectori internaționali a sosit la centrala nucleară Zaporoje deținută de Rusia care, în ultimele săptămâni, a fost amenințată de bombardamentele din apropiere. Vizita, care va permite experților să se asigure că centrala rămâne în condiții de siguranță, este rezultatul unor discuții intense, susținute de presiunea comunității internaționale. În acest caz, atât Rusia cât și Ucraina își semnalează angajamentul de a evita o catastrofă nucleară.

Cu alte cuvinte, Kievul și Moscova au arătat în egală măsură că vor să atenueze efectele secundare ale conflictului, fiind totodată dispuse să negocieze cu inamicul în acest scop. Dar, câtă vreme acest război se prelungește, oamenii din întreaga lume vor continua să sufere, iar amenințarea unui eveniment catastrofal – survenită fie în urma unei lovituri rătăcite asupra unei centrale electrice, fie a unei escaladări nucleare scăpate de sub control – va continua să persiste. Este timpul ca Rusia, Ucraina și Occidentul să recunoască că există o singură modalitate de a pune capăt acestui risc: depunerea armelor și prezența la masa negocierilor.

Printre alte știri diplomatice legate de războiul din Ucraina:

Se așteaptă ca Uniunea Europeană să suspende un acord de viză cu Rusia, ceea ce, potrivit Reuters, va face vizitarea de către turiștii ruși a țărilor din bloc mai dificilă (și mai costisitoare). Decizia este un compromis între membrii UE care doresc să interzică intrarea în Zona Schengen a tuturor călătorilor ruși și ceilalți, care consideră o asemenea mișcare ca fiind contraproductivă. Franța și Germania și-au explicat opoziția față de o interdicție totală într-o declarație comună: ”Avertizăm împotriva restricțiilor ample asupra politicii noastre de vize, cu scopul de a preveni alimentarea narațiunii ruse și declanșarea unei regrupări involuntare și/sau a alienării generațiilor viitoare.”

Potrivit The Guradian, Rusia a blocat un acord ONU care vizează susținerea Tratatului de neproliferare nucleară (TNP), invocând îngrijorări cu privire la clauzele legate de situația de la centrala nucleară Zaporoje. Mișcarea sublinază efectul negativ al invaziei Rusiei asupra eforturilor de neproliferare din ultimele luni. Dar, așa cum susține Shannon Bugos, în Responsible Statecraft, Washingtonul ar trebui să facă tot ce îi stă în putere pentru a colabora cu Moscova în scopul reducerilor stocurilor nucleare din fiecare țară. ”Cadrul pentru un aranjament de control al armelor între SUA și Rusia nu este perfect și va necesita concesii de ambele părți”, scrie Bugos. ”Dar acest lucru face parte din târgul privind controlul armelor, iar beneficiile, cum ar fi neutilizarea armelor nucleare în război, după anul 1945, au depășit în mod constant costurile.”

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut o prezentare detaliată a poziției sale vizavi de Războiul din Ucraina. Potrivit AP News, Macron a susținut că Europa ”trebuie să se pregătească pentru un război lung”, pentru a pune Ucraina în cea mai bună poziție pentru negocieri. De asemenea, el și-a apărat decizia de a continua să vorbească cu Putin, argumentând că ”trebuie să facem totul pentru posibilitatea unei păci negociate”.

Știri ale Departamentului de Stat al SUA:

Purtătorul de cuvând Vedant Patel a răspuns, într-o conferință de presă, celor îngrijorați că transferurile de arme americane în Ucraina au redus stocurile de arme ale Pentagonului la niveluri neliniștitor de scăzute”. ”Statele Unite au fost alături de poporul Ucrainei timp de 31 de ani și vom continua să îi stăm cu fermitate alături în timp ce își apără libertatea și independența”, a spus Patel. Vom continua să rămânem alături de Ucraina oricât va fi nevoie.”

Traducere și adaptare: Nedeea Burcă

sursa: aici