Dezbaterea despre inteligența artificială este polarizantă. Am avut cu toții discuții pe această temă, cu familia sau cu prietenii, și știm că tehnologiile care imită funcțiile cognitive umane sunt considerate de unii deosebit de utile, în vreme ce alții le întîmpină cu pesimism.
Dar există o cale de mijloc care merită luată în considerare. Nu este vorba despre a susține că IA ar putea fi o soluție la toate problemele noastre ci, mai degrabă că, indiferent dacă alegem să o utilizăm sau dimpotrivă, este totuși important să fim cât de cât alfabetizați în acest domeniu.
Alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale nu înseamnă să devii expert în învățarea automată. Dacă nu lucrezi în acest sector nu îți va fi de mare folos. În schimb, este vorba despre înțelegerea a ceea ce sunt de fapt aceste sisteme, ce anume pot face și ce nu, precum și maniera în care ne vor modela peisajul economic în viitor.
Să ne reamintim ce s-a întâmplat în secolul al XV-lea, imediat după apariția tiparului. Cei care se temeau de democratizarea periculoasă a cunoașterii, i s-au opus. Unul dintre aceștia era călugărul benedictin german Johannes Trithemius, o figură altminteri luminoasă a Renașterii, care susținea că odată cu apariția tiparului și renunțând la disciplina spirituală a copierii manuale ca formă de asceză, călugării vor deveni leneși.
Chiar dacă unele temeri legate de apariția tiparului vor fi fost justificate, rezistența vizavi de o tehnologie inedită nu a putut duce la dispariția acesteia.
Cei care au înțeles cum funcționează au avut însă un avantaj semnificativ. Același principiu se aplică și astăzi.
De aceea, alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale este mai importantă decât entuziasmul privitor la acest domeniu. Deocamdată, există puțină presiune pentru a încorpora inteligența artificială în munca creativă sau în viața de zi cu zi. Dar ignorarea ei completă reprezintă un risc. Pe măsură ce modelele AI devin mai integrate în asistența medicală, educație, finanțe și producție, cei care înțeleg elementele de bază vor fi mai bine poziționați pentru a se adapta la aceste schimbări.
Una dintre cele mai frecvente îngrijorări este că IA va înlocui creativitatea și autenticitatea umană. Această îngrijorare este de înțeles. Artele sunt forme de expresie a creativității umane care reflectă experiențele noastre, lumea și încercările noastre de a-i afla adevăratul sens. Ar putea o mașină să creeze asemenea oamenilor?
Probabil că nu – cel puțin nu în vreun mod care contează cu adevărat. IA poate genera poezie sau pictură, dar nu știe ce înseamnă să iubești pe cineva sau să te lupți cu îndoiala. Poate imita tiparele creativității umane, dar îi lipsește viața interioară, singura care poate însufleți o lucrare artistică. Suntem liberi să-i acceptăm ”produsele artistice” sau să trecem mai departe.
Noi decidem ce anume merită atenția noastră. Nu suntem obligați să consumăm conținutul generat de AI, chiar dacă acesta inundă piața, și cu atât mai puțin nu suntem obligați să îl echivalăm cu creația artistică ființelor umane. Proliferarea conținutului de proastă calitate nu este ceva nou. Același lucru s-a întâmplat odată cu apariția televiziunii, a internetului și, acum, a rețelelor sociale. Și de fiecare dată oamenii au învățat să distingă între ceea ce merita și ceea ce nu.
Înțelegerea modului în care funcționează IA facilitează recunoașterea limitelor sale și utilizarea responsabilă a acesteia. Dacă suntem îngrijorați că IA ar putea să înlocuiască interacțiunile interumane, soluția nu este să ne ascundem capul în nisip. Dimpotrivă, suntem datori să ne implicăm cu atenție, să pretindem transparență din partea companiilor care se bazează pe ea, și să ne asigurăm că IA este utilizată în interesul nostru.
Pentru cei care rămân sceptici, acest lucru este perfect rezonabil. Scepticismul este perfect întemeiat în cazul tehnologiilor care promit să remodeleze societatea. Dar scepticismul nu ar trebui să degenereze în ignoranță. Cea mai bună modalitate de a proteja valorile care ne sunt dragi este să înțelegem exact cu ce anume avem de-a face.
Alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale nu înseamnă a îmbrățișa totul, orbește, ci a fi suficient de informat pentru a lua decizii înțelepte despre modul în care această tehnologie se integrează în viețile noastre. Într-o lume în continuă schimbare, acest tip de cunoaștere este o formă de prudență.
Collin Jones deține o licență în film și un master în proză. Înainte de a se dedica marketingului, a lucrat ca editor la Blaze Media. Este autorul romanului „Project: Sleepless Dream” și al unei colecții de povestiri scurte intitulate „The Desertianists”.
Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă
Sursa: aici
