Timp de trei ani, în fiecare zi lucrătoare, o echipă de detectivi de excepție s-a adunat în jurul unui pupitru, la sediul Poliției Federale Germane din Potsdam, lângă Berlin. Acum, ancheta lor privitoare la autorii celui mai mare act de sabotaj din istoria modernă – bombardarea conductelor Nord Stream – amenință să lichideze sprijinul pentru Ucraina, țara pe care o consideră responsabilă pentru dezastru.
Polonia a refuzat deja extrădarea unuia dintre suspecți, pentru a fi judecat în Germania, considerându-l de fapt un erou care a contribuit la distrugerea unei surse vitale de venit pentru mașina de război a președintelui rus Vladimir Putin. Prim-ministrul polonez Donald Tusk, care a denunțat mult timp dependența Germaniei de energia rusească, a ridiculizat ancheta. ”Problema nu este că această conductă a fost aruncată în aer”, a spus el, ”ci că a fost construită”.
Pe plan intern, partidul de opoziție AfD a profitat de furia publică față de modul în care atentatele cu bombă au determinat creșterea prețurilor la energie, fără nici o probabilitate de revenire la normal, iar acum face campanie pentru reducerea ajutorului acordat Kievului, o parte esențială a sprijinului acordat Ucrainei de către Occident.
Un alt caz de extrădare, de data aceasta implicând un suspect ucrainean în aflat Italia, va fi rezolvat, probabil, în următoarele săptămâni, ceea ce va genera o analiză publică suplimentară a rolului jucat de Kiev în acest atentat.
Cea mai lungă dintre conducte se întindea pe o lungime de 1225 de kilometri pe sub Marea Baltică, transportând gaze naturale rusești nu doar către cel mai mare client al său, Germania, ci și către restul Europei. După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, conducta a devenit rapid un punct central în discuțiile privitoare la reacția pe care ar trebui să o aibă Occidentul.
Unele țări au pledat pentru închiderea conductelor și eliminarea acestei modalități de aprovizionare a Rusiei cu cu valută forte. Altele, care se bazau în mare măsură pe combustibilul rusesc ieftin, au susținut că reducerea aprovizionării le-ar afecta economiile. Germania și-a protejat afacerea: a menținut Nord Stream 1 deschis, dar nu a certificat Nord Stream 2, care era atunci gata de intrare în funcțiune.
Atentatele cu bombă din septembrie 2022 au făcut ca dezbaterea să fie lipsită de relevanță. În vreme ce o cantitate uriașă de CO2, echivalentă cu emisiile anuale ale Danemarcei, se revărsa în Marea Baltică, unii oficiali americani și germani au acuzat Rusia că a orchestrat exploziile. Kremlinul a susținut că în spatele atacului s-ar afla SUA și Marea Britanie.
Poliția germană, procurorii și alte persoane familiarizate cu complexitatea cazului au obținut însă, ceea ce, din punctul lor de vedere, ar fi o imagine clară a modului în care o unitate militară ucraineană de elită a efectuat atacurile sub supravegherea directă a comandantului suprem de atunci al Ucrainei, generalul Valeri Zaluzhniy.
Procesul lent de cristalizare a intrigii a început la scurt timp după exploziile din Marea Baltică.
Persoane familiare cu cazul au declarat că, prin urmărirea companiilor de închiriere de bărci, a telefoanelor și a numerelor de înmatriculare, echipa de la Potsdam a obținut informațiile necesare emiterii mandatelor de arestare pentru trei soldați din unitatea militară specială ucraineană și pentru patru scafandri veterani. Scopul sabotorilor era să reducă atât veniturile din petrol ale Rusiei, cât și legăturile sale economice cu Germania, au spus ei.
Dovezile decisive au provenit dintr-o fotografie alb-negru granulată, realizată de un radar german. Aceasta arăta chipul unui scafandru ucrainean, pe care poliția l-a identificat folosind un software de recunoaștere facială disponibil comercial. În câteva minute, au găsit profilurile sale de socializare și site-urile web profesionale, cu link-uri către alți suspecți din caz.
Se pare că nu toată lumea le-a apreciat eforturile.
Scafandrul ucrainean găsit în Polonia a fost ulterior dus în Ucraina într-un BMW negru cu numere de înmatriculare diplomatice, condus de atașatul militar ucrainean la Varșovia. Guvernul Ucrainei a refuzat să comenteze. În privat, un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că Kievul a acționat în urma unui avertisment din partea guvernului polonez.
Între timp, comandantul unității de sabotaj a fost găsit în Italia, în urma unei căutări exhaustive. Persoane familiarizate cu ancheta au declarat că, la început, detectivii aveau doar o fotografie de pașaport a unui bărbat zâmbitor, cu umeri lați și ochi albaștri. Aceasta a fost luată din documentul de călătorie ucrainean pe care l-a folosit în timpul operațiunii: un pașaport autentic emis pe un nume fals, procedeu despre care poliția a spus că este tipic serviciilor speciale ale Ucrainei. Nu era prezent pe rețelele de socializare și nicio bază de date europeană sau aliată nu conținea fotografia sa.
În timpul uneia dintre întâlnirile de la ora 9:30, membrii echipei de anchetă au ajuns la o posibilă soluție după ce unul dintre ei a întrebat: „Unde merg ucrainenii în vacanță?” Poate că suspectul lor călătorea în afara Uniunii Europene. Așa că au făcut niște sondaje.
La scurt timp după aceea, poliția de frontieră e unei națiuni prietene a făcut o conexiune. Era vorba despre un bărbat care călătorise acolo în interes de serviciu. Detectivii aveau acum o copie a pașaportului său cu numele său real și data nașterii. L-au identificat ca fiind Serhii K., un veteran al serviciului de securitate SBU din Ucraina, în vârstă de 46 de ani. S-a alăturat unei unități de forțe speciale în prima zi a invaziei rusești și, în timpul bătăliei de la Kiev, în primele săptămâni ale războiului, a comandat un detașament de apărare aeriană.
Poliția germană a plasat pe pașaportul său ceea ce se numește o „alertă silențioasă”, concepută să se declanșeze în momentul trecerii unei frontiere a UE. Pe 13 august, au primit o alertă, când Serhii a trecut din Ucraina în Polonia. Apoi l-au urmărit până în Republica Cehă, și apoi în Italia, folosind date dintr-un sistem de taxare rutieră și rezervările hoteliere ale soției sale făcute pe un site de turism online.
Forțele de poliție italiene, carabinierii, l-au arestat după ce s-a cazat într-o stațiune de bungalouri din orașul medieval San Clemente. A doua zi, în drum spre tribunal, Serhii, aflat în fața echipelor de știri a ridicat trei degete – un salut ucrainean simbolizând Tryzub, emblema națională. Avocatul său a susținut că Serhii era nevinovat, dar că oricine ar fi fost cel care a aruncat în aer Nord Stream a acționat ca parte a unei operațiuni militare în apărarea Ucrainei și, prin urmare, este imun la urmărire penală.
Potrivit unor surse, la întâlnirea de a doua zi, de la ora 9:30, detectivii germani erau încântați. Presimțeau că ancheta lor a dat roade, iar făptașii vor ajunge, până în cele din urmă, în fața unui tribunal german.
Este de așteptat ca judecătorii italieni să decidă până în decembrie dacă ucraineanul va fi extrădat în Germania. Suspectul este în greva foamei de mai bine de o săptămână, deoarece închisoarea nu îi permite dieta vegană și fără gluten și, potrivit avocatului său și documentelor oficiale, i-a fost redus și numărul de vizite din partea familiei. Dacă greva foamei va conduce la o spitalizare, extrădarea lui Serhii ar putea fi amânată. Poliția germană a pregătit deja o aeronavă care îl va prelua pe Serhii din Italia și-l va aduce la Hamburg, pentru proces.
Extrădarea sa ar putea fi un cuțit cu două tăișuri. Orice audiere legală pare să încordeze și mai mult relațiile dintre Ucraina și Germania, cel mai mare susținător financiar al Kievului și furnizorul unora dintre cele mai căutate echipamente militare ale sale, în special sisteme de apărare aeriană. Presiunea politică crește și asupra liderului german, cancelarul Friedrich Merz, deși persoane apropiate lui au spus că, în ciuda încercărilor opoziției de a întrerupe finanțarea către Ucraina, vor izbuti totuși să gestioneze repercusiunile pe plan intern. Aceștia au spus că populația s-a obișnuit deja cu ideea că Kievul se află în spatele atacului, inclusiv prin intermediul articolelor din The Wall Street Journal.
Totuși, conform unor înalți oficiali germani, consecințele diplomatice ale atentatelor ar fi putut fi mai ușor de gestionat, dacă detectivii ar fi fost mai puțin eficienți.
Bojan Pancevski este pricipalul corespondent politic european al The Wall Street Journal. El produce investigații majore, știri importante despre agenda politică, analize politice și diplomatice și reportaje detaliate despre oameni și evenimente extraordinare.
Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă
Sursa: aici
