Diana Buzoianu, ex-ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a plecat de la minister cu sufletul îndoit, potrivit propriei mărturisiri, că n-a putut realiza întregul său proiect, pe care îl avea în cap, unul menit probabil „să se aleagă paraful şi pulberea” de tot şi de toate. Oricum, nu din vina ei, desigur, Dunărea şi-a redus debitul, iar râurile interioare, au secat cu desăvârşire. Ne-a înduioşat la plecare, nu din cale afară, când convinşi că o vom vedea cu braţele firave încărcate de cărţi, unele de specialitate, altele de beletristică, am văzut-o –pe pagina de socializare- îmbrăţişându-şi pisica „Lea”, cum era botezată, întristată şi aceasta de vicisitudinile vieţii de ministru. Salutând „lecţia Serbiei”, Diana Buzoianu rămâne convinsă că în România doar se amână inevitabilul. Adică „victoria partidului său”, USR, care la Timişoara, în acest sfârşit de săptămână, în cadrul unui congres, şi-a ales, ce a crezut de cuvinţă. Excesiv de locvace, predispusă la clămpăneală ieftină, cultâvând o excelentă impresie despre competenţele sale, în materie, puse la îndoială la o moţiune de cenzură în Senat, când a fost salvată de „gong” Diana Buzoianu n-a convins, de la ce se revendică măsurabil. N-a fost clară în exprimare, în nici o împrejurare. Ca să faci din „radarul balastierelor”, la Apele Române, o mare performanţă profesională pare totuşi o exagerare. Nu punem în discuţie utilitatea. Cu problemele din silvicultură nu avea nici o contingenţă şi datul cu părerea –o chibiţăreală ieftină- nu o avantaja, fiindcă nu deosebea două specii silvice. Dar fireşte, avea „stil de muncă”, cu destule subtilităţi, cum ar fi cultivatul cu sârg al delaţiunii. La ABA Jiu ochise omul de viitor, în persoana unuia Ionică Ştefan, şef la Inspecţia Bazinală a Apelor Române, cu delegaţie, aspirant la postul de director, motiv pentru care –în tradiţia locului- îl lucra pe ing. Daniel Naicu, cu calificarea adecvată, rezonabilă activitate profesională ş.a.m.d.. Lui Daniel Naicu, ministra Diana Buzoianu n-a mai vrut să-i prelungească mandatul, şi făgăduise de bună seamă, spun cei mai informaţi, lui Ionică Ştefan, de la Bistreţ, că e „pe lista scurtă”. În rândul angajaţilor de la ABA Jiu, „Ionică de la Bistreţ” a ajuns un paria (pe reţelele de socializare i se dedică comentarii simpatice), pentru antecedentele sale. La o fermă zootehnică din Cetate, s-a umplut de oprobiu, caligrafiind un proces-verbal, pentru care ar trebui să i se desfacă contractul de muncă. Cum ex-ministra Diana Buzoianu a trebuit să plece din funcţie, a scris că „însănătoşit miraculos” directorul Doru Cazan a dat deja o decizie „cu puţin trafic de influenţă” (n.r. pentru o absolventă de Drept e nepotrivită încadrarea juridică) pentru renumirea în funcţia de director, la Administraţia Bazinală Jiu, a ing. Naicu Daniel. Printre alte reproşuri, făcute acestuia, era şi acela că e consilier judeţean PSD, lucru adevărat, dar de puţine zile, pentru respectarea adevărului, prin vacantarea unui post, despre care n-are rost să mai amintim. Dar care este problema? Ciripitorul doamnei ex-ministru este fiul unei primăriţe PSD, din Dolj, şi în discuţie este competenţa profesională discutabilă a acestuia şi nu altceva. Conchide, însă înălţător, Diana Buzoianu, pe pagina de Facebook „incompetenţii şi corupţii pe care i-am scos pe uşă revin pe geam cu trandafirul în suflet”. A adus în discuţie cazul şi la Timişoara, când a luat cuvântul, considerându-l relevant pentru substanţa discuţiilor. Se poate zâmbi, deloc maliţios, la cugetarea ex-ministrei, la care cei care o cunosc sunt tentaţi să se simtă vexaţi. Oricum, ideea că un userist este, în orice ipostază, mai bun decât un pesedist, pentru simpla opţiune politică, nu poate stârni decât o schimonoseală de rutină.

 

 

Un articol de Mircea Canțăr