Sucevița și Agapia –două stiluri în pictura bisericească – I

 Bisericile pictate din nordul Moldovei aparțin unor mănăstiri ortodoxe din județul Suceava, construite la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de-al XVI-lea. Următoarele opt biserici pictate au fost înscrise, începând din anul 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial a UNESCO: Arbore (Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”), Humor (Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Moldovița (Biserica „Buna Vestire”), Pătrăuți (Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci”), Probota (Biserica „Sfântul Nicolae”), Suceava (Biserica „Sfântul Gheorghe”), Voroneț (Biserica „Sfântul Gheorghe”), Sucevița (Biserica „Învierea Domnului”)

 Mănăstirea Sucevița – Biserica „Învierea Domnului” Ultima, dar nu cea din urmă

Ioan Zugravul și fratele său Sofronie au intrat in istoria picturii universale. Mănăstirea este atestată in anul 1582, în vremea domnitorului Petru Șchiopul. Biserica a fost construită între 1582 și 1584 de către frații IeremiaGheorghe și Simion Movilă (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construita în stilul arhitecturii moldovenești – îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova – edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis. Construcția a suferit daune în urma unui incendiu în 1831, refacerea sa durând până în 1840. Tot în această perioadă sunt construite zidurile și turnurile de incintă care dau ansamblului un aspect de cetate medievală, chiliile pentru călugări, dar și o casă domnească, distrusă în timp, şi tot în acest timp, este pictată biserica, atât pe interior cât şi pe exterior. Aceasta este opera unei echipe de zugravi condusă de doi pictori exponenți ai școlii moldovenești, Ioan Zugravul și fratele său Sofronie, fresca fiind realizată după Programul iconografic al picturii interioare și exterioare ce respectă tradiția constituită în prima jumătate a secolului al XVI-lea din vremea lui Petru Rareș, dar introduce și unele teme noi cu caracter teologico-dogmatic. Pictura se păstrează până în prezent în forma originală, este dominată de culoarea verde-smarald, fiind cea mai bine conservată din întreg grupul bisericilor moldoveneşti cu pictură exterioară.

 

Pictura murală interioară și exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament. Ctitorul picturii a fost Ieremia Movilă, iar frescele au fost realizate între 1595 și 1596 de Ioan zugravul și Sofronie, doi pictori moldoveni.

Despre Suceviţa se poate spune, că este una dintre cele mai frumoase mănăstiri ortodoxe din lume. Pitorescul idilic al peisajului bucovinean este completat aici de sfinţenia obştii de slujitori ai lui Dumnezeu, care protejează şi îngrijesc lăcaşul de rugăciune de mai bine de 400 de ani. Arhitectura şi pictura care decorează biserica desăvârşesc un monument unic.

Valoarea inestimabilă a ansamblului de la Suceviţa a fost recunoscută ca atare de UNESCO în anul 2010, când lăcaşul de cult a fost acceptat pe lista Patrimoniului Mondial, ca extensie a poziţiei ocupate deja de alte şapte biserici din nordul Moldovei. UNESCO declară în anul 2010 că aici se află cel mai mare număr de imagini religioase. Biserica din Suceviţa a devenit astfel primul, şi deocamdată singurul, monument înscris de România pe lista UNESCO în acest secol. Toate celelalte monumente din România au fost înscrise în anii 1990.

„Biserica mănăstirească de la Suceviţa nu a suferit nicio modificare semnificativă de-a lungul istoriei sale. Ea păstrează în totalitate structura arhitecturală originală, de la sfârşitul secolului al XVI-lea, şi suita de picturi murale, atât exterioare cât şi interioare”, se arată în descrierea oficială de pe site-ul UNESCO.

Zidurile interioare şi exterioare sunt în întregime decorate cu picturi datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Biserica este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Climax, o operă de artă extrem de valoroasă.

Biserica a fost pictată în jurul anului 1595, deci cu jumătate de veac după celelalte biserici din grup. Pictura executata de cei doi artişti moldoveni, Ioan Zugravul şi fratele sau Sofronie se păstrează în forma originală. Pictura de la Suceviţa este cea mai bine conservată din tot grupul de manastiri monumente UNESCO.

O particularitate a picturii de la Suceviţa o reprezintă verdele, dominant, la fel cum albastrul predomină la Voroneţ.

Sursa : Wikipedia

Iată câteva dintre picturi….

  Mânăstirea Sucevița – pictura în fresca recunoscută mondial

Mânăstirea Sucevița, ultima biserica moldava zugravita in exterior, este un „testament al artei vechi moldovenesti”. Traditia si inovatia se impletesc original si pitoresc intr-o desfasurare multicroma dominata de un verde crud, plin de viata.

Programul iconografic al picturii interioare si exterioare respecta traditia constituita in epoca lui Petru Rares (prima jumatate a sec. al XVI-lea), dar introduce teme noi, cu caracter teologico-dogmatic, cum este scena din conca naosului reprezentand imnul liturgic „Unul nascut..” si alte reprezentari ale Sfintei Treimi.

O trasatura caracteristica a picturii de la Sucevita este inclinatia spre naratiune, configurand cicluri complete din vietile unor sfinti (Sfantul Pahomie, Sfantul Ioan cel Nou de la SuceavaSfantul Ierarh NicolaeSfantul Mucenic Gheorghe, Viata lui Moise etc), prezentate cu scop educativ.

Stiinta si maiestria pictorilor se descifreaza mai ales in abordarea perspectivelor studiate, a popularii fundalurilor cu peisaje sau arhitecturi specifice spatiului artistic post-bizantin din aceasta zona a Europei.

Pictura murală de la Manastirea Sucevita, considerata de cercetatorul de arta francez Paul Henry drept „testamentul artei moldovenesti”, incheie epoca de mari creatii care a fost secolul al XVI-lea, ale carei monumente cu pictura exterioara de la Humor, Moldovita, Arbore si Voronet constituie capodopere ale artei universale.

Pictura exterioara a Manastirii Sucevita este cea mai bine pastrata din grupul bisericilor moldovenesti cu pictura exterioara, fiind totodata se singura care-si pastreaza latura de nord, unde este reprezentata scena „Scara virtutilor”, cea mai impresionanta scena, prin amploarea si contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului.

 

Zugravii, frații moldoveni Sofronie și Ion, s-au dovedit buni cunoscatori ai randuielilor iconografice, dar si ai arhitecturii italiene (Imnul acatist – la sud) sau rusesti (Pocrovul – intre ferestrele gotice).

 

Pictura murala de la Manastirea Sucevita, considerata de cercetatorul de arta francez Paul Henry drept „testamentul artei moldovenesti”, incheie epoca de mari creatii care a fost secolul al XVI-lea, ale carei monumente cu pictura exterioara de la Humor, Moldovita, Arbore si Voronet constituie capodopere ale artei universale.

Putem afirma ca bisericile si manastirile din Romania constituie un tezaur de cultura recunoscut la nivel mondial. Pictura bisericeasca din Romania , nu intotdeauna canonica, urmeaza o evolutie cu influente clare din pictura universala. Vom prezenta aceste influente in saptamana urmatoare cand vom vorbi despre Mânăstirea Agapia.

 

Rubrică realizată de Cezar Corâci