……scriam acum aproximativ două luni de zile.

 Între timp toată media care, prelua declarațiile triumfaliste ale ministrului economiei, Virgil Popescu, ministru pe care nu îl bănuim deloc de lipsă de pregătire și inteligență nativă, ne spunea că Romarm va scoate pe linia de producție cel puțin 500.000 de măști pe zi.

Ne-am fi bucurat să fie așa și acum copiii noștri să poarte măști la examenele din această vară dintre cele oferite de Romarm la 0,40 lei (și nu la 0, 40 bani cum zicea directorul Romarm).

Din păcate nu s-a întâmplat așa, producția actuală cică nu ar depăși 10.000 de măști pe zi, rebuturile s-ar cifra la aproape 40%, mașinile s-ar defecta în mod constant, linia automatizată fiind deservită de minimum 10 lucrători, în loc de doi cât prevedea proiectul liniei.

De fiecare dată am spus că nu știm dacă lucrurile stau chiar așa, dar am așteptat și așteptăm verificări din partea ministrului economiei.

La televizor am văzut că a afirmat că nu știe încă exact cum stau lucrurile la Romarm, deși e greu de crezut că nu a primit informări pe această temă din partea organelor abilitate, mai ales în condițiile în care a avut loc și o vizită a Prim-ministrului în zonă , chiar în ziua în care linia minune s-a defectat din nou, cum afirmă raportul prezentat în presă.

Bun, dacă tot spune că va trimite corpul de control, deși noi nu credem

minunea asta, poate se uită cineva să vadă că utilajele la sosire ar fi fost puțin zgâriate, puțin ruginite, nu zicem, poate au stat în depozit, deși pe ce criză a fost în China, e greu de crezut că stătea ceva nefolosit…

Deși linia a fost adusă de firma INTERARMS, aceștia regretă tranzacția, întrucât nu se așteptau  ca tot ei să fie responsabili de instalare și reglaje, cum e peste tot în lume când iei o linie nouă de la un producător.

În aceste condiții linia a fost instalată cu oameni neinstruiți în acest domeniu (ei lucrau cu praf de pușcă!!) și ne întrebăm dacă aceasta nu va funcționa până la urmă, există garanție pentru această linie?

Ce e curios aici este faptul că de obținerea de comenzi ar trebui să se ocupe SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A.: SAPE  are ca activitate principală administrarea participațiilor minoritare pe care statul român le deține în unele societăți din domeniul energiei electrice), care nu credem că are în obiectul de activitate codul CAEN respectiv, cel puțin așa spunea directorul Romarm în interviu. Oricum pănă acum nu s-a vândut nicio mască, conform afirmațiilor directorului regiei, bine, am importat un avion cu măști din Taiwan să avem și noi ceva în depozite.

Deci, dacă fabrica Dragomirești va trebui să plătească din alte contracte ratele la această afacere mirobolantă, coroborat cu faptul că piața e în scădere pe plan global, există riscul ca Romarm-ul să-și piardă și bonitatea necesară participării la diverse licitații.

Apreciem prezența de spirit a ministrului care susținea în fața reporterului Antena 3 că nu cunoaște foarte bine situația de la UPS Dragomirești, dar gurile rele spun că cei doi directori, ai Romarm și ai fabricii menționate anterior, i-au făcut o vizită la biroul din Calea Victoriei. Nu credem că au discutat despre evoluția timpului probabil…

De asemenea, decidenții spuneau că se va relua producția, dar tot, pe surse, se  spune că nici PIF-ul (punerea în funcțiune) nu s-ar fi încheiat, te uiți și te întrebi dacă oamenii respectivi au derulat vreodată o activitate de management, tabloul actual dând senzația de haos.

Cu toate astea, se pare că Romarm revine la matcă, respectiv la producția de armament, participând la o licitație organizată de Ministerul de Interne, pentru livrarea a 20.000 de pistoale în termen de 60 de zile. Ceea ce sună bine în principiu, dar când am auzit că de fapt pistoalele sunt oferite tot de Beretta am început să ne întrebăm cât câștigăm de fapt din această nouă afacere cu italienii, nici măcar un offset acolo…

Rămâne cum am stabilit, după atâtea măști performante, cum am spus, vom cumpăra pistoale Beretta…….în perspectiva că Romarm va primi comenzi pentru fabricarea de componente într-un viitor incert.

     “Ăla micu și negru de respira greu… era ta-su”