Chiar vă rog..

După scandalul cu căcărezele de oaie s-au făcut controale și pentru buna colaborare dintre autorități și mediul privat pe lângă amenzile care s-au dat, marfa confiscată, au fost și 19 dosare. Mai mult nu vă spun. Și culmea, exact cei cu gura mare, care m-au  jignit, mi-au dat mesaje, ei au fost prinși. Adică hoțul striga hoții. Aceia îmbrăcați național cu clop în cap. Vedeți dvs nu cum mă îmbrac contează, e exact ca în marketingul ăla înșelător, dacă îmi pun un ambalaj frumos și o etichetă frumoasă nu înseamnă e bun și produsul din interior, deci este valabil și pentru oameni și pentru produse alimentare, nu eticheta, nu haina.

Dar măcar un exemplu  ne-ați putea da, despre cum se poate verifica produsul? Ar ajuta la consolidarea celor care sunt corecți, eliminând concurența neloială.

E simplu. Vine comisarul A.N.A.F. împreună cu veterinarul și spune dă-mi și mie închidderea de lună. Ok. Inputuri.  Tu ai cumpărat de la cash and carry, sunt baxurile alea de 9-10 kg de pizarella care au grăsimi vegetale etichetate corespunzător regulamentului 169… Ei s-au  dus să caute în hipermarket, așa i-a trimis domnul ministru Daea.  Oamenii respectă legea, tu decizi ce cumperi, poate să fie un rahat, dacă pe etichetă scrie rahat, fecale de, e decizia ta dacă vei cumpăra sau nu. Să zicem o patiserie, un laborator de patiserie, un laborator de pizzerie, un restaurant cumpără din cash and carry sau de la un furnizor distribuitor produsul etichetat corespunzător. Ce face el cu produsul, că îi schimbă eticheta, îi schimbă denumirea, se numește falsificare de produs și o face operatorul economic de horeca, adică restaurante, pizzerii și așa mai departe. Consumatorii din ziua de astăzi au pervertirea gustului, adică și-au schimbat gustul. O Mozarella autentică nu le place. Au început să le placă produsele fake.Deci e de noaptea minții. Dacă le pui un topping de pizza cu grăsimi vegetale vai ce aromă și ce bună e, dacă le pui și potențial de gust, dacă le dai autenticul nu-i place. Ok, dar dacă vrea așa consumatorul,  scrieți așa în meniu, înlocuiți mozarella cu topping pizza, grăsimi atât, trans , 2% trans… că sunt grăsimi trans că tu le tratezi termic. Dacă tratezi termic, știți că la uleiul în care prăjești cartofii e acum o directivă europeană. Dar eu când le spuneam astea deja… Făceam camera ascunsă pe la Piața Sudului, prin Berceni, pe la Progresul eram cu o doamnă dintr-o  televiziune ne-au alergat să ne bată pe-acolo. Cine, consumatorii? Le-am spus vedeți că a căzut rugină în găleata cu smântână sau de ce smântâna aia costă 20 lei/kg și celalată costă 36 lei/kg, că nu scrie niciun procent de grăsime. Dar ce te interesează pe tine, așa mi-au răspuns. Domle, societatea asta își dorește. Minte-mă frumos. Nu mai vor să afle adevărul.

Dacă nu există educație în sensul ăsta, protecție se poate realiza, inclusiv cu aplicarea unor măsuri de control mai dure.

Părerea mea? Fake-urile și aberațiile care se spun pe internet, la televizor, tot felul de neaveniți, neinstruiți, analfabeți funcționali ar trebui contracarate de autoritățile de stat, de reprezentanți ai autorităților. Dacă este o problemă cum a fost aia, domnule vezi pesta porcină a fost trimisă dintr-un laborator, au venit ozn-urile, atunci ar trebui să vină A.N.S.V.S.A. -ul să explice clar, domnule uitați, istoricul și cum se transmite. A.N.P.C.-ul am o problemă de genul ăsta, pot să vin să explic. Eu nu sunt autoritate de stat, eu sunt  un O.N.G., n-am fost în viața mea angajat la stat că mai zicea unul la o televiziune că m-am plimbat pe bani publici la Bruxelles si m-a atacat și am trimis și eu la CNA o scrisoare,  nimic, acum doi ani. Deci au fost astfel de atacuri și asupra mea, declarații de avere, eu sunt privat de când m-am născut și până o să mor n-o să lucrez la stat.

Ar trebui să cooperați cu specialiștii de la stat, să le explicați…

Cooperez, fac parte … cine a bătut la ușa mea, am deschis

E vorba de credibilitatea instituțiilor respective. Au specialiștii necesari?

Păi cu neamuri și familii și coafeze la minister, pentru că s-a promovat nonvaloarea în ultimii zece ani s-a ajuns… înainte era  unul, doi pe pile și cinci care-i țineau pe ăia doi, acuma s-a ajuns ca unu, doi să țină cinci, adică s-au inversat rapoartele. Întotdeauna când am fost chemat indiferent de instituție, m-am dus, am fost introdus în tot felul de comisii de acreditare, consiliere, m-am dus, indiferent de culoarea politică. Eu nu am culoare politică și mai mult de atât eu lucrez cu oameni. Omul creează compania, omul creează și instituția. Dacă ați observat când pleacă câte un om dintr-o instituție e bine sau rău, depinde cum a făcut el echipa și sunt de principiul că guvernul trebuie să fie un grup de manageri care să gestioneze niște bani publici. De aia am cerut tot timpul studiul de impact și fezabilitate pentru fiecare inițiativă legislativă și decizie a guvernului. Și aici mă refer și la Ministerul Agriculturii și la A.N.S.V.S.A., să vă amintesc când un mare politician a spus că fructele importate sunt pline de ierbicide, sunt toxice, vai nu știu ce, 1000 de tiruri s-au verificat atunci, s-a mai dat rezultatul? Deci tu când vii și lansezi în spațiul public, tu mare președinte de partid, că din spațiul intracomunitar vin legume și fructe cu ierbicide și era și campanie electorală pentru eurodeputați, consumi câteva milioane de euro din bugetul unei instituții, blochezi tranzitul, comerțul și la final nu vii să dai rezultatul, ce să cred eu despre ttine? Că nu  cumva rezultatele analizelor de laborator nu confirmă? Si atunci cine a răspuns de banii ăia cheltuiți aiurea? A aruncat cu noroi pe un domeniu? Fără nicio responsabilitate? Că a fost declarație politică… Eu dacă aș spune așa ceva m-ar aresta.

Având în vedere prejudiciul…

Păi prejudiciul vă spun eu că a fost foarte mare. Ce fac politicienii în astfel de situații? Că mai sunt din ăștia, eurodeputați…  i-am văzut, aruncă… populism ieftin… Ai dovezi? De-aia spun…

Legea din Spania…

Da. E depusă la Comisia de Agricultură de Federația Romaliment, semnată și de mine… de dl Aurel Vișan… și  Aurel  Popescu… Ne-am săturat de toți neaveniții, să-și dea cu părerea.  Mai aud…  eram la o emisiune cu o doamnă medic de la Parhon… Domnule, că se transmit hormonii în lapte, și nu știu ce. Și spun vaca și femeia din punct de vedere fiziologic, glande mamare, eliminarea laptelui, sunt la fel. Asta înseamnă că toate mamele își transmit hormonii  estrogeni la bebeluși? Biblia a fost explicată prin exemple ca să fie  înțelese de toată lumea, indiferent de gradul de inteligență și pregătire. De aceea folosesc exemple. Când a fost cu aflatoxina de tip B, care se găsea în furaje, iar ei, în lapte, spuneau  aflatoxin negativ, cea care suferă e vaca, pentru că în ficatul ei, în procesul ăla, aflatoxina se transformă, B-ul e toxic, M-ul e mai puțin toxic. Voi distrugeți vacile prin mucegaiul din furaje, puneți captator de microtoxină în furaje, ca să nu mai avem probleme nici noi, nici voi. Eu nu prea am, că în America de zece ori e considerat nivelul, gradul de contaminare, cu toxina respectivă, dar voi distrugeți vacile, ficatul îl  distrugeți. Și acuma vin și întreb: oare chiar așa, toate mamele care alăptează își transmit hormonii? Odată la 28 de zile, VS și LH, raportul ăsta îl dă ovulația, da? Că au permanent si progesteron la sfârșit, că e de corp galben, sau e de folicular. Cum e domnule? M-am explicat simplu? Și atunci de ce venim cu fake-uri din astea că din cauza hormonilor din lapte le-au crescut la fetele de nouă ani sânii? Sau le-a venit ciclul mai devreme.  Sau că se folosesc  hormoni… Am văzut o reclamă a unui brand de păsări și le tot spun… pui fără hormoni, măi oameni  buni, viața fără de hormoni nu există. Fără adaos de hormoni sintetici, dar ăsta este marketing înșelător pentru că toți din UE sunt obligați să nu folosească adaos de hormoni sintetici. Deci ideea este că legat de hormoni, din 2007 nu mai e voie să introduci nici la pasăre, nici la porc, nicăieri, nicăieri. Nu ai voie nici antibiotic. De exemplu la porc, încă din anii 1997-2003, cu o lună de zile înainte de sacrificarea porcului gras, se scoate antibioticul din furaj. De ce este folosit antibioticul în furaj? Asta o explic  pentru cultură  generală. Făceai un fel de tratament preventiv, adică organismul în caz că avea o infecție subclinică care nu se manifesta, el trebuia să lupte să-și crească imunitatea. Atunci își folosea resursele energetice. Iar tu  dădeai preventiv  antibioticul ăsta ca să-l sprijini pe el în imunitate, să faci o sterilizare a organismului,  să nu piardă el din sporul mediu zilnic. Dar cu 30 de zile înainte se scoate ca să iasă remanența din carne. La lapte remanența e între șapte și zece zile, depinde dacă este antibiotic sau sulfamidă  La streptomicină, care este  cea mai periculoasă, ai zece zile. În produsele proaspete de lactate nu ai antibiotic. De ce? Pentru că nu  s-ar dezvolta cultura lactică. Este biocid. Că este reziduu de antibiotic, sau este sodă caustică, calcinată sau alt tip, care poate să distrugă viața.. De ce se folosea pe vremuri soda?  Și aceste falsificări, tamponări cum le spuneam noi, pentru că laptele este un  mediu de cultură perfect, cum  e și sângele, plasma sanguină, și atunci microorganismele care se dezvoltă acolo cresc aciditatea, tu, ca să îl tamponezi, adică să îi tamponezi aciditatea, veneai cu o bază. Dacă se distrugeau microorganismele alea,  nu se mai prindea iaurtul. Deci, produsele lactate care conțin culturi lactice nu au cum să se facă din lapte cu reziduuri de antibiotic sau alte șmecherii. A, că merg pe anumite brânzeturi maturate, dar  intru în altă discuție. Sau lapte de consum. Dar  oricum, toate fabricile își fac testele atât  la poarta fermei, înainte de a pune laptele în cisternă, și nu se descarcă nicio cisternă într-o  fabrică de lapte până nu i se face testul rapid de reziduu de antibiotic. Aflatoxina, i se mai face încă o dată delvo testul de două ore jumate… În fiecare  laborator se face periodic dioxină, conform regulamentului euro 625 cred, programul strategic, și se verifică fiecare furnizor o dată, de două ori pe an, pentru metale grele. Restul sunt mituri urbane pe net. A, că mai avem și… câte fabrici mai sunt în România? 183 cu ștampilă ovală. O să vedeți pe site la A.N.S.V.S.A., sunt mai multe, dar alea sunt centre de colectare autorizate sanitar veterinar. Mai avem încă 464… era ultima dată pe ordinul 111. Cei cu dreptunghi. Tradiționali, cum le zicem noi.

Alt subiect: distracția cu TVA-ul 5% la produse tradiționale. Știți, băieții ăștia cu produse tradiționale dau bon fiscal?

Nu

Nu, că ei sunt producători, deci nu sunt plătitori de TVA.  Păi și atunci cum le-a micșorat tva-ul, când eu le-am pus 5%?  Eu am spus public asta… Ca să plătești TVA trebuie să ai o anumită cifră de afaceri, trebuie să fii SRL, trebuie să fii ceva… Păi dacă intrați în piață la Moghioroș, vedeti că scrie acolo la Piața Drumul Taberei 2, nu se eliberează bon fiscal, sunt producători. Dar  încă suntem nepregătiți.

Care este problema producătorului român de lapte in momentul de față, principala problemă?

Vorbim de fermieri? Hai să înțelegeți, producător înseamnă fermier, procesator înseamnă fabrică.

Să le luăm pe rînd. Producătorul, pentru că toată lumea se  plânge de prețul foarte mic pe care îl obține.

Haideți să vă spun o chestie, și eu dacă fac cărămizi, mi-ar  place să mă ajute statul să le vând, să le fac, să mă subvenționeze și  să mă plâng că prețul e mic. Or asta ar însemna că toți cei care produc ceva  în țara asta, de la ciorapi, cuie, cărămizi, hai să ne plângem toți. Să  vă spun o chestie: când eram student vindeam pepeni în piață în fiecare vară,  eu n-am avut vacanțe. La țară, Teleorman, am avut și un ha de pepeni pentru sămânță, selecție, aici e alt subiect, cu bio. M-au dus la 16 km față de cel mai apropiat lot de pepeni. Și vindeam și eu în piețe. Normal că eram și eu bucuros când vindeam cu un preț bun și aș fi vrut să vând dublu, nu este o rușine, nu este de blamat că cineva  vrea să facă profit, ideea e sa rămâi competitiv.

Sunt acoperite, în momentul de față,  costurile?

Depinde. Că am și eu un hoby, îl  aveam, că de șase-opt luni nu prea îl mai am. Mergeam pe la fermele de vaci și mă uitam, aveam prieteni și mai discutam cu ei, mai mă uitam și eu în documentele fiscale, mă mai uitam și eu pe ici pe colo și îl întrebam: cum a fost 2017? Profit brut 1 milion două sute de mii de euro. Bașca subvenția 100 și ceva de mii de euro. Păi domnilor, dacă vreți să fiți rentabili dimensionați-vă afacerea după puterea capacității. Nu cu cinci vaci vreau să câștig cât ăla cu 500 de vaci. Ăla are și angajați, plătește și pentru ei  taxe la stat. Când eu am văzut persoană fizică cu 800 de vaci? Ca ăla cu porci, 30 de scroafe, la Periș, era unul, avea 400 de porci, persoană fizică. Unul cu 50 de vaci poate are SRL, sau 100 de vaci, și altul cu 800 de vaci persoană fizică. Atunci, cu aflatoxina am aflat, la Timiș era unul cu 800 de vaci.

Deci sunteți adeptul înregistrării, de la un anumit număr de animale, pe firmă, a activității derulate.

Păi sunt avantaje și dezavantaje, că poți să deduci. Dar mi se pare normal să fie susținuți cei care introduc marfă în circuitul comercial, care aduc plusvaloare economiei,  care dau și ceva la stat. Ca și cu casa de comerț Unirea. Frumos să dai 20 de milioane de euro unor șemecheri, să facă ce vor cu banii ăia, cu motivul că îi ajuți pe fermieri? Eu am zece metri de raft la un magazin la casa de comerț Unirea. Fiind bani publici, cum au fost selectați furnizorii care vor  pune marfa pe acel raft? Întrebare. S-au făcut licitații? Fiind bani publici legea spune licitație, și că iei creioane, și că iei hârtie de imprimantă.

De la  o anumită sumă…

Ei voiau să toace în 2020 încă o sută de milioane de euro. Și mie mi-ar place că la 20 de milioane euro mai făceam o rețea Carrefour. Și ei au făcut două buticuri, culmea, unul de brânză la Sibiu, care nici marfa n-au plătit-o, și unul unde, la Universitate? Dacă erau într-o multinațională își luau cartea de muncă de la portar. Sunt bani publici. Hai să fim manageri. Au venit cu un bussines plan ?  O rețea de hipermarketuri dacă voia să vină în România, un an doi înainte făcea un studiu de fezabilitate, discută, vede,  prezintă bussines plan.  Cui? Consiliului de administrație.

Cum se explicăm faptul că anumite produse sunt mai ieftine în Franța față de România. Același tip de  produse?

Da-ți-mi un exemplu, că mă  băgați pe legea calității duale.

Să zicem un iaurt franțuzesc.

Mie trebuie să-mi veniți așa: aceeași grăsime, aceeași proteină, aceeși cultură lactică, asta înseamnă același produs.

Și nu ați identificat asemenea  produse în România?

Negativ. Negativ. Eu chiar am avut discuții acum doi ani când a început trendul ăsta. Zic băi, vedeți că laptele din România are alți parametri față de laptele din Franța și Germania. S-ar putea ca produsul din România, pe același  brand, să fie mai bun decât ăla din Franța sau Germania. Cu toate că prețul la lapte în Olanda e calculat la 4,2 % grăsime, în Germania la 4,4%, la noi e la 3,5-3,7%. Deci când comparăm prețuri  mari, atenție să nu comparăm mere cu pere. Trebuie recalculat. Pe vremea lui Ceaușescu se făcea laptele STAS, adică se aducea  la 3,5%. Eu am văzut și în presă reporterițe care bat câmpii rău. Ele compară,  dacă vă uitați… pe bursele internaționale o să vedeti că  Olanda are 4,4% grăsimea, când dă prețul de 34 de cenți sau 32 de cenți. În România, dacă îl calculezi la 4,4 %,  ajunge undeva  la 41 de cenți. Adevărul e precum diamantul. Are multe fețe. Depinde cum  te uiți, pe ce față. De aia spun că fermierii trebuie să fie competitivi … pentru că au fost cazuri în care și-au băgat vacanțele ca și costuri de producție. Când te duci la o conferință cu fermieri nu mai ai loc în parcare de câte jeep-uri sunt, și BMW-uri..

Deci e o activitate rentabilă…

Totuși, în România, mai ales cei cu vegetalul, pui sămânța la șase luni, să-ți iei subvenția, și ai vândut vrac. Păi noi ne chinuim să vindem en detail. Făce-ți-vă dvs. cinci magazine, să vedeți cât de greu se vinde, cât de greu convingi consumatorul să cumpere de la tine. El este cel care dă drumul la bani în circuit, eu am vândut pepeni, am vândut roșii, în piață, am avut magazin, mi-am făcut magazin în fața fabricii la Popești Leordeni, să văd cum vând.  Am observat că, în ultimul timp, își dau cu părerea oameni care… Și în Parlament  când se discuta cu legea… cea cu 50% produs românesc, mai aveam un pic și vomitam. Și-au dat cu părerea  oameni care nu aveau nicio treabă cu domeniul. De ce au fost chemați atunci cei care vindeau porumb cu vaporul în Egipt, să discute ei de relația contractuală cu hipermarketurile. Ei nu cunoșteau limbajul, nu aveau definiția termenilor, dar și-au băgat bocancii murdari de noroi în codul fiscal. A.N.A.F.-ul atunci nu a fost de acord cu modificări legislative și cine a câștigat? Noi am pierdut. Noi, procesatorii am pierdut atunci.

Care vi se pare cea mai bună măsură care ar trebui luată pentru dezvoltarea sectorului? Una, două, trei, nu știu…

Le-am dat scris.

Și nu puteți să-mi spuneți și mie una, două?

Sunt multe. În primul rând trebuie să știm exact unde suntem. Structura fermelor. Pentru a avea o strategie regională, pot să intru și pe produsul montan, să vă explic cum a fost și ce rahat este. Noi avem nevoie în primul rând de o dezvoltare regională, strategie regională. De ce spun asta? Sunt 14 județe care nu au nicio fabrică de lapte. Dacă nu ai beneficiar nu ai cum să ai fermă. În momentul în care vor apărea beneficiarii vor apărea și producătorii. Amintiți-vă cu melcii, toată lumea făcea melci. Dacă vor fi susținute fabricile de lapte, vor avea nevoie de lapte materie primă ca să-și mențină activitatea în domeniu. Dacă România nu produce destul lapte își vor lua de afară, că trebuie să vândă la raft, trebuie să respecte niște contracte. Dacă vă uitați pe date veți observa că 2019 față de 2018 a scăzut importul de lapte materie primă cu peste 15%, 2018 față de 2017 și așa mai departe. Deci importul de lapte crud, materie primă, e pe undeva la 4% și un pic față de acum 3-4 ani, când era 25%, 27%.

Asta e  o veste bună…

Da, este bună, dar România încă nu produce. Pentru că procesatorii au fost tot timpul acuzați că nu sunt patrioți. Domnule, patriotismul trece prin stomac și buzunar. Eu trebuie să fiu rentabil. Dacă noi procesatorii nu suntem patrioți și fermierii sunt patrioți, de  unde-și cumpăra ei furajele, premixurile, de unde-și cumpăra ei materialul genetic, că le-am spus la unii din zona de nord-vest a țării: și cuiul de la gard l-ați luat din Ungaria. Nu-mi spuneți mie de patriotism. Detergenții, de unde-i cumpără? Din România? Hai să fim serioși. Deci sunt sătul de ipocrizie. Toți suntem oameni de afaceri. Dacă ar fi așa românii patrioți, de ce mereu găsesc parcarea plină la Lidl? De ce sunt cozile alea  interminabile la Lidl, unde marfa 80% e adusă din Polonia? Dacă ne uităm în coșurile lor și am prostul obicei să mă duc săptămânal în hipermarketuri, să mă așez în colț ca păianjenul, să scanez coșurile. Mă uit în coșuri, 1-2% cumpără produse românești.

Păi și oferta, e… cât e? Și eu mă duc în supermarket și găsesc usturoi din Australia.

O secundă, dvs. vreți usturoi în decembrie?

Praz din Olanda…

Noi nu suntem competitivi. Pentru că noi am știut doar să furăm banii, n-am știut să investim… n-am fost sustenabili… și acum ne plângem și aruncăm cu noroi, păi fraților, fiți, mă, ca Turcia dacă aveți sânge în instalație. Roexit. Ia vedeți. Vă permiteți?

Stați o secundă. Ai vrut  în horă cu mine? Respecți regulile. Nu, du-te tată acasă.

 Pentru noi a fost o șansă…

A fost. Păi altfel de unde ăia 4-5 milioane de români plecați pe afară și câți bani aduc în țară?

Plus investiții în România. Pot să vă spun că Rusia, în 2019, față de 2018, a redus importul de produse lactate cu 40%. Câte garnituri de tren cu vaci au cumpărat rușii în ultimii cinci ani din Europa?

Multumesc mult.

Dorin Cojocaru (I): Dacă el va aduce în meniu altceva decât scrie acolo, se numește falsificare de  produs. Caz penal.  Cine-i verifică? Nu trebuie să iei probe. Cine a spus că trebuie să iei probe? E atât de simplu!