Domnule președinte Hagiu unul dintre domeniile cele mai afectate  în acest moment este cel al Transporturilor de mărfuri și de  persoane deși, în mod paradoxal, ele sunt vitale inclusiv pentru ieșirea din  această criză pe care o traversează omenirea. Ce ne  puteți  spune despre ceea ce se  întâmplă, atât cu  transportul de mărfuri din alte țări, mărfuri absolut necesare, cât și cu persoanele blocate, probabil inclusiv șoferii dvs. de  pe transportul european, care au  rămas  în diverse țări europene?

 

Problemele trebuiesc segmentate pentru că dacă soluțiile, să spunem, cuprind absolut toate întreprinderile mici și mijlocii, adică 90% din transporturile rutiere de mărfuri și pasageri, la capitolul probleme discutăm segmentat. Și avem așa: La transportul internațional de pasageri, o scădere a fluxurilor de pasageri de peste 85% . Este direct afectat încă din urmă cu trei săptămâni, când au început anulările de rezervări , blocajele și toate celelalte aspecte ce  țin de restricții, interdicții, izolare, carantină. În momentul de față avem câteva zeci de autocare rămase între liniile de frontieră,  între Austria  și Ungaria, între Ungaria și  România, între Italia și Slovenia, între Slovenia  și  Ungaria. Pasagerii acestor autocare, șoferii acestor autocare, așteaptă de la noi soluții dar este aproape imposibil să le dăm alternative corecte  în contextul în care, de la  un  minut la altul, situația în țările vecine se schimbă. Dacă discutăm despre transportul intern de pasageri, aici fluxurile au scăzut cu  aproximativ 70%. Am solicitat  oferirea de  libertate firmelor de transport interjudețean, pentru ca ele să aleagă ce curse mai mențin sau nu, pentru această perioadă. La fel se  întâmplă și la transportul județean, unde volumele nu au scăzut atât de drastic, sunt reduceri ale fluxurilor cam de 50%,  estimate de noi din comunicarea cu operatorii de transport. La transportul de marfă au fost zile grele, sute de camioane care trebuiau aduse  în România, mii de mesaje, telefoane între noi, Ministerul Transporturilor, unde s-a constituit  o celulă de criză cu implicarea directă a ministrului, a Direcției de transporturi, a tuturor celorlalte autorități din subordine, o celulă  de criză prin care să  transmitem și să recepționăm informații în timp real, pe care să le dirijăm mai departe prin grupurile noastre de informare către transportatori.  Legat de situațiile  în frontieră:  transportul de marfă trebuie să  beneficieze la nivel european, printr-o decizie comună a tuturor țărilor UE, de coridoare  libere, bine așezate pe harta Europei, astfel încât să  acopere toată nevoia de mobilitate a mărfurilor,  în special a celor care sunt de strictă  necesitate. Ne referim la alimente, la  produse medicale,  la medicamente, tot ce ține, să spunem, de intervenția zilnică atât a  instituțiilor, cât și  de coșul zilnic al românilor. Despre aceste coridoare se va vorbi mâine, într-o intervenție comună la nivelul Comisiei Europene. Și sperăm că după ora 18 mâine seară, statele UE să înțeleagă că e important, mai ales  pentru cei aflați la granița estică a Europei, să nu  se  întrerupă lanțurile de aprovizionare. Eu sper ca și transportul de pasageri să fie permis măcar  pentru repatrierea românilor aflați în Europa. Avem șoferi detașați la firme din Europa care petrec de ceva zile bune în cabina camioanelor, sunt în staționare între frontiere sau prinși prin parcări, așa cum avem și transportatori români aflați în aceeași situație. De ei nu  s-a mai ocupat nimeni și nu  mă refer la autoritățile române cât la acelea din țările unde ei sunt cantonați, în ”autoizolare”, să spunem, în cabina vehicolului.

Am văzut că s-a emis un comunicat în care se recomandă tuturor românilor aflați în alte țări să se întoarcă în România. Cum să se întoarcă? Care sunt demersurile pe care le face MAE? Pentru că e o problemă la nivel de state…

Evident. Sunt disfuncționalități mari în ceea ce  privește comunicarea. Îi spui românului să se repatrieze dar,  în același  timp el își  cumpără bilete la trei companii aeriene, sau la tren, sau la autocar, dar nu poate beneficia de aceste mijloace de transport numai din cauza faptului că acum sunt listate și  se  pt face rezervări, iar  peste  o jumătate de oră sunt anulate cursele. Avem  în transportul aerian o situație la fel  de gravă ca  și în transportul rutier internațional, transportul aerian românesc este  la  pământ, sunt companii aeriene care nu știm dacă mai supraviețuiesc  o săptămână sau două. Dar și soluții. Am propus  un set de măsuri în comun cu cei din transportul aerian, cu cei din HORECA, cu cei din industria de evenimente, care au fost transmise Guvernului și Ministerului Economiei,  Ministerului Muncii. A fost transmis  un set de măsuri care vizează pe de  o parte  plata  urgentă a tuturor arieratelor, a tuturor sumelor datorate de stat către companiile mici și mijlocii din aceste sectoare de activitate, pe de altă parte sprijin în  perioada de  intrare în șomaj tehnic a angajaților. De ce e soluția șomajului tehnic cu sprijin din partea statului mai bună decât șomajul, e lesne de înțeles. În șomaj tehnic angajatul rămâne alături de firmă  și poate fi ulterior din nou integrat în activitate, pe când dacă intră în șomaj, există riscul ca acel  angajat să nu  mai existe.  Noi trebuie să menținem companiile la foc mic, pentru că  după ce va trece această nebunie va fi nevoie de transporturi.

 

Vă mulțumim și vă rugăm să ne țineți la curent și în zilele următoare cu demersurile pe care le faceți în situația actuală.

 

N.R.

Ulterior discuției cu Augustin Hagiu, am primit la redacție solicitări de sprijin din partea șoferilor de camioane, angajați la firme românești și detașați în cadrul firmelor europene de transport, care au fost abandonați prin Europa.

Astfel, aceștia nu pot lua un mijloc de transport către România întrucât transportul de persoane este blocat la granițele Germaniei, Austriei și Ungariei.

Singura posibilitate ar fi pe cale aeriană, dar  biletele au depășit deja 1000 de euro/persoană.

 Citește comunicat MAE la https://vocearomanului.ro/comunicat-de-presa-privind-acordarea-de-asistenta-cetatenilor-romani-din-strainatate-in-context-covid-19/